România în prag de infringement pentru un troc între Guvern şi Petrom

Comisia Europeană a lansat, joi, o procedură de infringement împotriva României, acuzând că actualul cadru juridic din România creează bariere „nejustificate” în calea exporturilor de gaze. Forul european mai informează, prin intermediul unui comunicat de presă, că Bucureştiul are la dispoziţie două luni pentru reglementarea situaţiei, pentru a evita o trimitere în faţa Curţii Europene de Justiţie.

„Întrucât producătorii din România sunt obligaţi să acorde prioritate vânzărilor pe piaţa internă, iar tranzacţiile cu gaze trebuie supuse unor controale prealabile şi aprobării, Comisia consideră că cadrul juridic actual din România creează bariere nejustificate în calea exporturilor de gaze din România şi solicită eliminarea acestor bariere“, se arată în comunicatul CE.

Forul european consideră că, prin crearea de bariere în calea liberei circulaţii a mărfurilor în cadrul pieţei interne, România îşi încalcă obligaţiile în temeiul articolelor 35 şi 36 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi în temeiul articolului 40 litera (c) din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor naturale.

Executivul European mai precizează în comunicatul menţionat că, în absenţa unui răspuns satisfăcător în termen de două luni, poate trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE (CJUE).

Situaţia exporturilor în prezent

În prezent, România poate exporta gaze doar pe conducta Arad-Szeged în cantităţi mici. Conform Transgaz, operatorul sistemului naţional de gaze naturale, pe direcţia România-Ungaria se pot transporta, conform Focus Energetic, 10.000 de metri cubi pe oră.

O a doua rută de export ar fi gazoductul Iaşi-Ungheni, prin care România va începe din 27 august să exporte gaze către Republica Moldova, dar nu mai mult de 14.000-15.000 de metri cubi pe oră, conform ministrului delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

Conform Adevărul, România ar mai putea exporta teoretic gaze naturale pe conducta Isaccea-Negru Vodă, însă acest lucru nu este posibil deoarece contractele încheiate cu Gazprom interzic „închirierea” ei către alte companii.

Troc oneros între Petrom şi guvernul român

Tot Adevărul susţine că "barierele" în calea exporturilor de gaze invocate de CE vizează, de fapt, un acord între stat şi Petrom, prin care compania controlată de austriecii de la OMV (firma din care vine şi actualul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu) asigurau statul român că nu vor exporta gaze de producţie proprie. Respectiva promisiune a fost făcută în anul 2012, când Petrom a obţinut de la stat anularea cotei de importuri de 20%, pe care centrala de la Brazi trebuia să o facă.

În 2012, Petrom a primit printr-o hotărâre de guvern dreptul de a produce energie electrică la Brazi folosind doar gaze din producţia proprie

Practic, în 2012, Petrom a primit printr-o hotărâre de guvern dreptul de a produce energie electrică la Brazi folosind doar gaze din producţia proprie, în condiţiile în care toţi consumatorii din ţară, inclusiv cei casnici, foloseau un amestec de gaze, interne şi din import, evident, mai scumpe. Pentru a nu fi considerată discriminatorie, măsura a fost aplicată tuturor producătorilor de gaze care au centrale proprii, astfel că de ea beneficiază şi Romgaz, care deţine termocentrala Iernut.

Astfel, Petrom, care dispunea de aproape jumătate din zăcămintele de gaze naturale ale României, a putut să producă în termocentrala sa energie electrică pe bază de gaze, la care să obţină preţuri de cost care ar stârni invidia oricărui alt producător din lume, scria la vremea respectivă Puterea. Guvernul a legiferat această excepţie care este valabilă până la data la care expiră actualul sistem de redevenţe aplicabil companiei Petrom, adică sfârşitul lui 2014.

Ulterior, după ce s-a văzut cu sacii în căruţă, Petrom a făcut un lobby intens la Bruxelles pentru ca statul român să permită realizarea exporturilor, mai ales că, în anii anteriori, producţia internă de gaze se vindea cu 165 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce preţurile europene erau de peste 425 de dolari, urcând la 500 în iarna lui 2012.

'Surprize, surprize' de la ministrul OMV PETROM

Mai merită menţionată în context o declaraţie bombă făcută joi de ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, fost director de public affairs la OMV Petrom: „Nu trebuie să fie nimeni surprins dacă sutele de milioane de euro investite în ultimul timp vor genera în câteva zile, săptămâni sau luni noi descoperiri de ţiţei sau gaze naturale”. Ori, respectivele „descoperiri” de ţiţei şi gaze naturale, fie ele convenţionale sau de şist, vor trebui exportate de firma care le extrage, căci, în acest an, producţia internă a României se ridică la 30 de milioane mc/zi, iar consumul ajunge la 20 de milioane mc/zi.

Petromul, al cărui lobby în favoarea exporturilor ar putea fi cauza infringementului CE, este deţinut de OMV, companie care şi-a permis, nesancţionată, să sfideze (aparent) UE, semnând cu Gazpromul un controversat contract pentru construirea gazoductului South Stream, ce va aduce gaze naturale din Rusia în Austria prin sudul Europei, evitând actuala rută de transport care traversează Ucraina.

Acordul între OMV şi Gazprom a fost semnat în condiţiile în care Comisia Europeană anunţase în mod oficial că proiectul South Stream nu respectă regulile UE privind concurenţa şi le recomandase ţărilor membre UE să nu ia parte la realizarea lui. Între paranteze fie spus, Reuters a publicat recent că gigantul rus Gazprom negociază cumpărarea unei participaţii de 24,9% în OMV. Ruşii au negat informaţia pe un ton vehement.