Raport FreeEx Libertatea presei în anul 2016 - 2017: Dezinformarea şi discursul contondent au proliferat sub oblăduirea CNA

În România e încă bine, comparativ cu alte ţări din jur unde sub ochii prea toleranţi ai opiniei publice statul a pus mâna în gâtul presei, relevă ultimul raport ActiveWatch. Încă bine nu înseamnă însă bine, căci unii jurnalişti continuă să fie agresaţi în timp ce alţii dezinformează.
(Epoch Times România)

Pe 3 mai, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, ActiveWatch şi Centrul pentru Jurnalism Independent au lansat cel de-al 18-lea raport privind Libertatea Presei în România, raport ce relevă faptul că, nu o dată, o parte din presă a deraiat de la rolul său de câine de pază al democraţiei, transformându-se în instrument de manipulare şi dezinformare. Intoxicarea opiniei publice cu false teme şi discursuri partizane s-a petrecut cu oblăduirea CNA care a tolerat şi încurajat prin inactivitate şi sancţiuni blânde derapajele televiziunilor de ştiri, arată cel de al 18-lea raport ActiveWatch pe tema libertăţii presei.

Pe de altă parte, în timp ce posturile TV s-au întrecut în manipulare, merită remarcată evoluţia jurnalismului de calitate, în special în zonele de reportaj şi investigaţie, arată Raportul FreeEx Libertatea Presei în România 2016 - 2017, lansat în cadrul unei dezbateri intitulate, simbolic, "În România e încă bine."

Constatările raportului

Aşa cum a arătat şi numele dezbaterii - În România e încă bine - "obrazul" presei este încă salvat de investigaţii independente şi de faptul că, pe alocuri, încă se mai face presă de calitate. În plus, autorităţile române nu au devenit la fel de opresive ca cele din Turcia, Ungaria şi Polonia în relaţia cu presa. Însă - căci există un mare însă - anul trecut, au existat destule tentative, de la nivel de forţe de ordine şi până la nivel de Parlament, de a se pune direct sau indirect căluş presei, fie prin proiecte de lege, precum faimoasa lege a Defăimării iniţiată de Liviu Dragnea, fie prin îngreunarea accesului la informaţii de interes public.

Una dintre cele mai opace instituţii în materie de acces la informaţii a fost Primăria Capitalei, unde jurnaliştii au fost împiedicaţi să ia interviuri în sala de şedinţe a Consiliului General şi unde informaţia nu este (mai deloc) transparentă.

"Primăria Capitalei nu publică informaţii importante, din ce au constatat ONG-urile. Era o listă enormă de hotărâri şi diverse alte documente care nu erau puse la dispoziţia publicului. Din 751 de dispoziţii de primar doar 10 erau publice pe site-ul primăriei, din 149 acte normative doar 7 erau puse în dezbatere publică. Acest lucru afectează cetăţenii, dar şi pe jurnalişti.

Totuşi, presa a primit o compensaţie din partea primarului, parcare gratuită oriunde în parcările primăriei, acces la evenimentele culturale în instituţiile patronate de primărie. Dna Firea a zis că se practică acest lucru în alte capitale. Irina Zamfirescu (ActiveWatch) a avut curiozitatea să documenteze şi nu se întâmplă aşa... Irina a scris la primăriile din Londra, Paris, Viena, a fost surpinsă de cât de repede a primit răspunsul, şi acele gratuităţi nu există, aceste gratuităţi au fost cerute (la noi) de câteva persoane din presă", a remarcat Liana Ganea, ActiveWatch.

Nu doar statul a deviat de la rolul său ci şi unele televiziuni şi publicaţii care s-au întrecut pe sine în a dezinforma şi manipula, a arătat raportul. Astfel, alegerile locale şi parlamentare din 2016 şi protestele stârnite de OUG 13 au oferit prilejul unor dezinformări cum România rar a văzut, iar mass-media au contribuit semnificativ la radicalizarea discursului public. Notabile sunt dezinformarea cu „Soros în spatele tragediei Colectiv”, multinaţionalele care i-ar fi scos în stradă pe protestatari etc.

Pe de altă parte, meseria de jurnalist a fost în continuare folosită abuziv de unele persoane pentru a intimida, şantaja sau pentru a face trafic de influenţă, arată raportul.

De asemenea, au apărut noi cazuri de corupţie în presă, de care se fac vinovaţi patronii şi administratorii de presă, dar şi jurnalişti. Notabil este faptul că procurorii au descins anul trecut atât la TVR cât şi la SRR, investigând infracţiuni economice iar patroni ai marilor trusturi de presă au dosare penale.

Este de asemenea notabil că în timp societatea civilă a reacţionat la manipulare, lansând inclusiv petiţii prin care au cerut marilor companii să nu-şi mai facă publicitate la posturile TV care dezinformează, CNA mai mult a dormit decât a lucrat, în perioada alegerilor având loc doar 3 şedinţe din 9, câte erau programate.

Reamintim în context că în debutul protestelor anti OUG 13, protestatarii au mărşăluit inclusiv prin faţa CNA-ului, sancţionând instituţia pentru somnul voit în care s-a scufundat. Acest lucru a fost benefic, a opinat Dorina Rusu, membră CNA prezentă astăzi la dezbaterea organizată de ActiveWatch şi Centrul de Jurnalism Independent, căci de atunci rar s-a întâmplat să nu se mai ţină şedinţe din lipsă de cvorum.

"Faptul că oamenii au venit la uşa noastră să ne critice, să ne reproşeze că nu ne-am făcut treaba, a fost un impuls pentru instituţie, de atunci cred că nu s-a mai întâmplat decât rar să nu se ţină o şedinţă din lipsă de cvorum, am făcut şi nişte schimbări în regulamentul de funcţionare", a declarat Dorina Rusu.

Raportul mai consemnează faptul că în ianuarie 2017 forţele de ordine au acţionat abuziv, obligând cetăţeni sau jurnalişti să şteargă sau să predea înregistrări video şi fotografii care vizau conflicte de la protestele antiguvernamentale şi că structurile statului continuă să blocheze sau să îngreuneze accesul la informaţii de interes public, precum doctoratele şi gradele obţinute de militari, politicieni şi demnitari.

Tot notabil este - de data aceasta în sensul bun - că în 2016 a crescut numărul avertizorilor de integritate din instituţiile publice care au sesizat diverse nereguli, abuzuri sau ilegalităţi. Din păcate, aceştia au avut parte de neplăceri la locul de muncă, respectiv hărţuiri, intimidări, anchete disciplinare. Un astfel de caz este cel a jurnaliştilor Alexandru Rusu şi Cătălin Gomboş de la Radioul Public, care au avut parte de o anchetă de luni de zile după ce au vorbit despre cenzura din radio.

Şi dacă tot a venit vorba de jurnalişti, un număr semnificativ de jurnalişti au făcut pasul spre politică, apărând pe listele parlamentare din decembrie 2016.

Şi cum a constata nu este suficient, ideal fiind a veni şi cu soluţii, Mircea Toma de la ActiveWatch a anunţat că organizaţia pe care o conduce are în plan să organizeze, în parteneriat cu Universitatea Bucureşti, o conferinţă academică pe tema combaterii ştirilor false care inundă presa. La eveniment urmează să fie invitaţi experţi internaţionali.

La dezbatere au luat parte şi doi parlamentari USR, respectiv senatorul Dan Lungu şi deputatul Iulian Bulai, aceştia exprimându-şi dorinţa de a se implica, la nivelul legislativului, pentru ca presa să funcţioneze liber şi independent.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Cultură