31 de ani de la Cernobîl: România înconjurată de reactoare nucleare

Mai multe organizaţii de protecţia mediului atrag atenţia asupra pericolului nuclear care pândeşte România din toate direcţiile, dar şi din interior. În prezent, există peste 20 de reactoare nucleare în operare în ţările vecine dintre care 11 şi-au depăşit durata de viaţă. Reactoare nucleare se află în Ucraina, Bulgaria, Ungaria şi România.
(Captură Foto)

Pe 26 aprilie, în fiecare din ultimii 31 de ani, întreaga lume îşi aminteşte cu groază de evenimentele din 1986 când reactorul 4 de la centrala nucleară Cernobîl din Ucraina a explodat în urma unor teste, răspândind nori radioactivi în întreaga Europă. De atunci, ţări precum Germania şi Austria au adoptat poziţii ferme împotriva energiei nucleare în timp ce alte state europene au abandonat planurile de construire a noii centrale nucleare. Cu toate acestea, în Europa centrală şi de est există planuri de prelungire a duratei de viaţă a reactoarelor şi de construire a unor reactoare noi, atrag atenţia trei organizaţii de mediu.

"Un pericol deosebit pentru regiune sunt reactoarele îmbătrânite care operează peste durata lor de viaţă proiectată iniţial. Situaţia actuală în Europa de Est este rezultatul unor procese decizionale deficitare în care autorităţile de mediu din România s-au implicat superficial. Acesta este cazul noilor obiective nucleare de la CNE Kozlodui, Bulgaria şi anume : construirea unui nou reactor 1200 MW şi construirea unui depozit de deşeuri radioactive de circa 350.000 de tone la numai 4 Km de fluviul Dunărea. De asemenea pe acelaşi amplasament se intenţionează prelungirea duratei de funcţionare a reactoarelor 5 şi 6, care în 2017 respectiv 2019 îşi încheie perioada de viaţă conform datelor de proiect.

Aceste obiective sunt contestate inclusiv în Bulgaria de către societatea civilă, cu câştig de cauză în instanţă, motiv pentru care autorităţile din Bulgaria şi România au fost obligate să reia dezbaterile în context transfrontalier, ca de exemplu în cazul depozitului de deşeuri radioactive.

Organizaţiile pentru protecţia mediului şi societatea civilă din zonele afectate sunt profund nemulţumite de modul în care autorităţile centrale şi locale de mediu din România, precum şi reprezentanţi ai administraţiei locale au reprezentat interesele cetăţenilor în problema acestor proiecte nucleare şi consideră că modul în care autorităţile române de mediu au gestionat aceste dezbateri a fost formal, doar pentru bifarea unor etape cerute de Convenţia Espoo", se arată în comunicatul de presă remis Epoch Times.

"Autorităţi medicale din zonele afectate de proiectele nucleare ale Bulgariei, au emis informări ca mai multe localităţi aflate în zona de risc nuclear major din România (23 localităţi dunărene şi oraşul Craiova) nu sunt pregătite pentru a face faţă unui accident nuclear. ISU Dolj, a informat reprezentanţi ai organizaţiilor de mediu că deţine spaţii de adăpostire antinucleară în Craiova şi la nivelului judeţului Dolj, doar pentru cca 33% din populaţie, iar pastilele necesare pentru cazul unui accident nuclear sunt inexistente sau expirate! În plus, ISU Dolj a atras atenţia că, deşi a solicitat în repetate rânduri, nu i-au fost furnizate, de către partea bulgară, datele necesare pentru implementarea unui plan de salvare/reducere a numărului de victime în cazul unui accident nuclear la Kozlodui, bazat pe scenariul cel mai pesimist”, arată Luminiţa Simoiu, expert în chimie al Naţiunilor Unite şi liderul Asociaţiei Civice pentru Viaţă din Craiova.

În ceea ce priveşte Ucraina, din cele 15 reactoare nucleare în operare, 6 au avut licenţele de operare extinse de către autorităţile ucrainene fără implicarea statelor vecine, inclusiv România, iar un al 7-lea reactor urmează la finele anului.

"Guvernul român are oportunitatea şi obligaţia de se exprima cu privire la programul nuclear ucrainean şi de a implica publicul roman la consultări prin intermediul unui proces transfrontalier de consultări iniţiat de Ucraina la presiunea societăţii civile şi a comunităţii internaţionale”, consideră Ana-Maria Seman de la Bank Watch România.

Potrivit organizaţiilor de mediu, autorităţile din România trebuie să se asigure că in procesul de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă sunt respectaţi toţi paşii ceruţi de legislaţia europeană şi să se asigure că negocierile în curs cu compania chineză China General Nuclear Power Corporation nu se strecoară mecanisme de ajutor de stat dezavantajoase pentru consumatorul român.

"Un mecanism prin care statul asigură un preţ de vânzare fix, indiferent de preţul pieţei, este în dezacord cu o piaţă concurenţială şi va obliga cetăţeanul român să asigure din buzunarul propriu profitul unei industrii privilegiate. Ne exprimăm dezacordul faţă de recenta decizie a Comisiei Europene de a considera legal ajutorul pe care statul ungar doreşte să-l ofere pentru reactorul PAKS II şi credem că statul român nu trebuie să urmeze acest exemplu în cazul Cernavodă 3 şi 4”, este de părere Lavinia Andrei, preşedintele Fundaţiei TERRA Mileniul III.

Semantarii comunicatului de presă mai reamintesc că accidentele de la Cernobîl şi Fukushima au arătat că, atât erori umane, cât şi de proiectare, sunt posibile oricând şi, mai nou, atacurile teroriste ameninţă şi centralele nucleare.

În acest context, oganizaţiile de mediu din România consideră că deciziile referitoare la dezvoltarea unor noi proiecte nucleare şi în România trebuie să fie luate de autorităţi numai după consultarea cetăţenilor, bine informaţi şi cu participarea acestora în actul decizional în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale. Organizaţiile de mediu şi civice din România consideră că astfel de decizii atât în România cât şi în celelalte ţări europene trebuie să fie însoţite de oferirea de garanţii nelimitate pentru cazul unui accident sau incident nuclear major şi de realizarea în prealabil a infrastructurii medicale şi cea specifică pentru situaţii de urgenţă de această natură.

Comunicatul este semnat de Fundaţia TERRA Mileniul III, Bank Watch România şi Asociaţia Civică pentru Viaţă din Craiova.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință