Puţin şi târziu: Legea care le ia torţionarilor comunişti din bani, a intrat în vigoare

Dată pentru capitalul de imagine al fostului premier Ponta, legea care prevede că foştilor torţionari li se va lua din venituri, banii urmând să se constituie în despăgubiri pentru victimele lor, a intrat în vigoare. Şi se poate aplica, deocamdată, unei singure persoane.
Fortul 13 Jilava, fostă închisoare comunistă
Fortul 13 Jilava, fostă închisoare comunistă (Epoch Times România)

Legea 10/2016 prin care torţionarii comunişti vor pierde cel puţin jumătate din venituri, banii urmând să fie folosiţi pentru despăgubirea foştilor deţinuţi politici, a intrat în vigoare în 21 ianuarie a.c. Banii luaţi de la torţionari vor fi strânşi de Ministerul Muncii într-un fond din care vor fi despăgubiţi foştii deţinuţi politici, relatează pressone.ro.

Cum sub incidenţa acestei legi, iniţiată de Guvernul Ponta în 2013, când presa vuia despre pensiile obscene ale foştilor torţionari, cad doar cei condamnaţi de instanţă şi ţinând cont de procesele pe rol, doar un singur om s-ar putea trezi, în acest an, cu veniturile tăiate ca pedeapsă pentru ororile comise. Mai exact, este vorba despre fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii.

Condamnat în primă instanţă la 20 de ani de închisoare şi plata unor daune morale, Vişinescu are un nou termen în proces la finalul acestei luni şi, dacă sentinţa rămâne definitivă, va pierde între jumătate şi trei sferturi din veniturile sale lunare - fie că e vorba de pensie, chirii, drepturi de autor sau alte surse.

Potrivit directorului general al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Alin Mureşan, nu este niciodată prea târziu să se facă Justiţie, iar efectele legii 10/2016 s-ar putea extinde inclusiv asupra listei ofiţerilor care au lucrat în sistemul penitenciar, cunoscută sub numele de "Lista celor 35". Mureşan reaminteşte că abuzuri s-au petrecut până în 1989, deci torţionarii nu sunt doar cei din regimul Gheorghiu-Dej şi subliniază importanţa deschiderii arhivelor Justiţiei şi Internelor, pentru ca mai multe persoane să intre sub incidenţa acestei legi.

"Din punctul nostru de vedere, niciodată nu este prea târziu să se facă justiţie. Este important că se stabileşte la nivel principial - şi, iată, inclusiv legislativ - că vinovaţii trebuie să plătească. Poate puţin, cu siguranţă târziu, doar o mică parte dintre ei, dar este cu siguranţă un nou pas înainte.

Anul acesta vom termina cercetările pentru lista scurtă a ofiţerilor care au lucrat în sistemul penitenciar (aşa-numita listă a celor 35) şi sperăm că vor mai exista dosare pe rol în instanţe, în afară de cazurile Vişinescu şi Ficior.

Deci, pe de o parte, există aceşti oameni care pot intra sub incidenţa legii, dacă justiţia va considera astfel. Noi mai avem depuse câteva sesizări, în afară de cei doi, la care aşteptăm încă răspunsul Procuraturii.

Dar aş mai semnala ceva: ni se pare absolut necesar ca arhivele Justiţiei şi Internelor să se deschidă, pentru că abia atunci vom putea avea mulţi beneficiari ai legii. Supravieţuitori din perioada Dej există prea puţini, dar abuzuri şi crime s-au petrecut până în 1989, iar problemele se găsesc în aceste arhive, nedisponibile încă", a arătat Alin Mureşan.

Până acum, doar Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior au fost chemaţi în faţa justiţiei pentru faptele lor din perioada regimului comunist.

Articolul integral poate fi citit aici

Reamintim în context că deşi numărul victimelor făcute de regimul comunist este greu de aflat având în vedere că Securitatea a azvârlit în puşcarii şi lagăre de concentrare mulţi români fără proces şi condamnare, iar arhivele fostei Securităţi nu au fost accesate în totalitate, potrivit cercetărilor lui Romulus Rusan, cuprinsă în "Cronologia şi geografia represiunii comuniste în România. Recensământul populaţiei concentraţionare", într-un studiu introductiv la o culegere de sentinţe din arhiva AFDPR Iaşi era avansată cifra de 549.000 condamnaţi politic (cu o medie de 5,5 ani). Iar cifra internărilor administrative (estimată la o treime din numărul condamnărilor juridice) se ridică la 200.000, relata în 2008 România Liberă.

Dacă la această cifră se adăuga şi ţărănii condamnaţi pentru delicte mascate în "drept comun" (neplata cotelor, sustragerea de la treieratul pe aria gospodăriei colective, refuzul înscrierii în aceasta), prizonierii din perioada 23 august - 13 septembrie 1944 şi pe sutele de mii de deportaţi, strămutaţi, evacuaţi, pe deţinuţii din "domiciliile obligatorii", pe basarabenii şi bucovinenii repatriaţi cu forţa în URSS, ca şi pe cei 520.000 tineri forţaţi să muncească în "armata cenuşie", pe zecile de mii de "frontierişti", pe femeile decedate din cauza politicii demografice, cifra victimelor directe ale represiunii comuniste se ridică la 2 milioane.

Dacă acestora li se adaugă victimele indirecte (membri de familie care au suferit discriminarea socială), atunci suma globală a celor reprimaţi creşte de 3-4 ori, ajungând la jumătate din populaţia ţării, cifrată în anii 50 la 16-17 milioane".

Cu toate acestea justiţia din România a condamnat un singur torţionar, pe Alexandru Vişinescu, acum în vârstă de 91 de ani iar comunismul a fost condamnat oficial abia în 2006, de către fostul preşedinte Băsescu. Condamnarea pronunţată de fostul preşedinte nu a fost însă urmată şi de un proces efectiv al comunismului.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne