Putin împinge Rusia către URSS

Pamflet, preşedintele rus Vladimir Putin
Pamflet, preşedintele rus Vladimir Putin (Ioana Florea Nuţ / Epoch Times România)

În timp ce lumea aşteaptă referendumul de duminică din Crimeea şi priveşte cu nervozitate la trupele ruseşti care se grupează la frontiera de est a Ucrainei, preşedintele rus Vladimir Putin îşi rezolvă „problemele” din ţară, făcând paşi rapizi către controlul absolut.

Ca orice regim autoritar care se respectă, Kremlinul trebuie să ţină sub control cât mai bine circulaţia informaţiilor, mai ales în noul context internaţional.

Al treilea mandat al lui Putin a debutat cu reprimarea unei serii de proteste ale opoziţiei conduse, printre alţii, de Alexey Navalny - organizate în mare parte pe internet. Pentru a pedepsi insubordonarea, Putin a aprobat o lege prin care furnizorii de internet sunt obligaţi să blocheze site-urile de internet care „incită la activităţi ilegale şi participarea la evenimente publice organizate care încălcă ordinea stabilită”.

În ciuda faptului că presa este în mare parte dominată de Kremlin, Putin a lansat joi o nouă campanie de represiune împotriva mass-mediei independente. Ceea ce a început cu doar câteva zile înainte de Jocurile Olimpice, printr-un atac al Kremlinului îndreptat contra Dozhd, ultimul post de televiziune independent din Rusia, s-a extins acum la Lenta.ru, fără îndoială, una dintre cele mai bune site-uri de ştiri din Rusia. Cu o zi în urmă fusese concediat redactorul-şef al site-ului şi înlocuit cu un om loial Kremlinului, ceea ce a dus la demisia, în semn de protest, a întregului personal.

Kremlinul a aplicat fără rezerve abordarea sovietică, şi a început să blocheze vocea opoziţiei pe internet. Utilizând unele pretexte legale fragile a interzis accesul la mai multe site-uri de ştiri de opoziţie, printre care şi site-ul celui mai mare post de radio din Moscova, site-ul de ştiri a disidentului Gary Kasparov, blogul lui Alexey Navalny, precum şi ediţia din Ucraina a ziarului Kommersan. Totodată, săptămâna trecută, proprietarul Dozhd a anunţat că, din cauza reprimării, canalul se va închide în câteva luni.

Blocada informaţiilor confirmă faptul că Putin încearcă să îşi întărească controlul asupra societăţii ruse în timpul confruntării pe care o poartă cu Statele Unite şi Uniunea Europeană pentru viitorul Ucrainei. În interval de doar câteva luni, Kremlinul a pus în genunchi toată mass-media care îndrăznea să spună lucrurilor pe nume. Dintr-o dată nu a mai rămas mare lucru din mass-media independentă, în ciuda faptului că oricum fusese decimată în primele două mandate ale lui Putin.

Pe lângă modelul Lenta.ru în care cei cu opinii anti-Putin au fost nevoiţi să plece, să-şi găsească alt loc de muncă, apare şi posibilitatea compromisului. Un exemplu în acest sens este cazul celui mai mare post de radio din Rusia, Ekho Moskvy, care a doua zi după ce a avut site-ul blocat l-a invitat în platou pe editorul de la Den, un ziar din Moscova loial Kremlinului, care declara sus şi tare că represiunea împotriva presei a fost necesară pentru că Occidentul a purtat "un război de informare" împotriva Rusiei, în faţa căruia Rusia a trebuit să prezinte un front unit.

În tot acest timp, când informaţiile autentice sunt din ce în ce mai puţin accesibile, propaganda Kremlinului varsă venin de dimineaţă până seara şi legitimează deciziile lui Putin. Pentru a-şi justifica acţiunile din Crimeea, Putin vrea să arate că are suportul populaţiei civile în aceste demersuri, că acţiunea lui reprezintă de fapt voinţa poporului. Din aceleaşi considerente a cerut şi acordul Dumei de stat să intervină în Crimeea, deşi legislaţia nu impunea deloc acest lucru.

Aşa că au început să apară aplaudacii.

Printre altele - scrisorile deschise de adeziune. Spre exemplu, cea venită din parte Uniunii Scriitorilor din Rusia ai cărei semnatari susţineau că "în aceste vremuri îngrijorătoare, în cazul în care se decide nu numai soarta Rusiei şi Ucrainei, dar şi a întregii civilizaţiei europene, am dori să ne exprimăm sprijinul pentru poziţia dumneavoastră fermă şi responsabilă". Totodată, semnatarii au acuzat "forţele distructive ale Occidentului".

O altă scrisoare care sprijiniea strategia lui Putin din Crimeea era semnată de sute de intelectuali şi artişti de elită ai ţării, dintre care mulţi depind de Kremlin pentru subvenţii pentru teatre şi săli de operă.

Cum şi mica gură de aer curat pe care o lua populaţia prin mass-media liberă devine din ce în ce mai invizibilă, este foarte probabil ca şi după încheierea conflictului din Ucraina şi încetarea retoricii pe acest subiect, aceste măsuri să fie totuşi continuate.

Mai înfricoşător este că tactica agresivă a lui Putin funcţionează. În lipsa unei viziuni obiective, populaţia civilă nu are nicio şansă în faţa masivei maşini de propagandă a Kremlinului. Drept dovadă, rating-ul de aprobare a lui Putin a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

Aproape două treimi din ruşi cred că nu există niciun guvern legitim la Kiev şi că pe străzile din Ucraina este anarhie. Peste jumătate din respondenţi au declarat că mutarea trupelor ruse în Crimeea este legală. Aproape jumătate din cei chestionaţi au declarat că o prezenţă rusă în zonă aduce stabilitate şi că regiunea autonomă ucraineană Crimeea ar trebui să fie devină parte din Federaţia Rusă.

Linşaje mediatice

Totodată, au apărut diverse metode de instigare la ură împotriva celor care se opun regimului. Un exemplu bun, care atestă această tactică specifică ideologiei comuniste, este apariţia unui site în stil nazi-bolşevic, o pagină numită "trădătorii" (predateli), unde sunt listate persoane publice şi private care au îndrăznit să-l contrazică pe Putin pe tema Ucrainei.

Cap de listă este Alex Navalny, deşi este el însuşi oarecum naţionalist cu accente anti-Vest. De aici se poate observa clar că problema nu e de fapt anti-rusismul, ci anti-putinismul. Majoritatea celor din listă, care sunt cetăţeni normali şi onorabili, sunt linşaţi public, iar poporul este invitat să adauge şi alţi trădători pe listă.

În caz că vreţi să vizitaţi situl de instigare la ură, daţi intraţi pe: http://translate.googleusercontent.com/translate_c?depth=1&hl=en&ie=UTF8&prev=_t&rurl=translate.google.com&sl=auto&tl=en&u=http://predatel.net/&usg=ALkJrhgsTdkRmSLvcGDht92Gn7QW1hIEwQ

Dar nu toţi au căzut în plasa propagandei Kremlinului. Drept dovadă, zeci de mii de ruşi protestează în centrul Moscovei împotriva intervenţiei din Ucraina. Fluturând steaguri ucrainene şi strigând sloganuri auzite în timpul protestelor Maidan din Kiev, manifestanţii îi cer preşedintelui rus Vladimir Putin să-şi retragă trupele de acolo.

La protestul de sâmbătă, AFP susţinea că ar fi vorba despre 20.000 de protestatari, alte mass-media vorbeau şi de 50.000, însă poliţia rusă estimase numărul acestora la doar 3.000, în mod evident pentru a minimiza dimensiunea demonstraţiilor opoziţiei. Dar când a venit vorba de un protest rival organizat tot sâmbătă de susţinătorii lui Putin, numărul vehiculat de poliţie a fost de 15.000 de persoane.