Proiectul Roşia Montană: "20 de tone de explozibil zilnic timp de 16 ani"

Roşia Montană, exploatare minieră auriferă
Roşia Montană, exploatare minieră auriferă (Epoch Times România)

Proiectul Roşia Montană a fost criticat de majoritatea europarlamentarilor care au participat la dezbaterile de miercuri în Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară (ENVI) din Parlamentul European în cadrul unui schimb de opinii cu Comisia Europeană (CE) având ca obiect tehnologiile de minerit pe baza de cianuri. Europarlamentarii unguri şi cei români de etnie maghiară au fost cei mai virulenţi, potrivit Agerpres.

Dezbaterile, de la care au lipsit europarlamentarii români din grupurile social-democraţilor şi liberalilor, au fost dominate de criticile aduse proiectului minier de la Roşia Montană.

Europarlamentarul ungar Csaba Tabajdi - unul dintre puţinii reprezentanţi ai grupului S&D la dezbatere - a cerut ca CE să nu mai facă birocraţie, să examineze detaliile proiectului şi să răspundă dacă această metodă respectă sau nu legislaţia de mediu a UE. Colegul său Erik Banki din grupul PPE şi europarlamentarul Laszlo Tokes l-au întrebat pe reprezentantul Comisiei de ce executivul comunitar nu a iniţiat o lege care să interzică complet tehnologia de cianurare în minerit până la finalul lui 2011, aşa cum prevedea o rezoluţie adoptată de PE în mai 2010.

'Încă în urmă cu trei ani ne-am ridicat împotriva mineritului cu tehnologie de cianură la Roşia Montană şi s-a şi votat cu un procent de 80% şi, de aceea, de atunci încoace încercăm să convingem CE să dea ascultare acestei hotărâri şi să interzică deschiderea noilor mine cu tehnologie de cianură. Dar până acum CE ignoră în mod scandalos voinţa democratică a majorităţii covârşitoare a deputaţilor celor 500 de milioane de cetăţeni ai Europei', a precizat Laszlo Tokes după dezbatere.

Europarlamentarul de etnie maghiară apreciază că în România opinia publică este influenţată şi se încearcă impunerea proiectului prin metode antidemocratice, că s-a încercat ca populaţia să fie convinsă despre necesitatea pornirii mineritului cu cianuri.

Tokes a fost decepţionat că reprezentantul CE 'a dat răspunsuri evazive ori nu a dat răspuns la întrebările europarlamentarilor, care în unanimitate au criticat comportamentul CE şi această situaţie antidemocratică prin care chiar şi Comisia devine într-o oarecare măsură complice jocurilor politice de acasă şi dă un sprijin indirect guvernului, care printr-un proiect de lege neconstituţional încearcă să determine parlamentul să dea undă verde deschiderii minelor de la Roşia Montană'.

Laszlo Tokes şi-a exprimat, totodată, opinia că un accident ecologic la Roşia Montană ar putea fi comparat cu cele de la Cernobâl şi Fukushima: 'Există o deosebire între efectul şi mărimea catastrofei, modelul şi pericolul este acelaşi în fiecare caz. Adică niciodată nu ştii, dacă te foloseşti de metode neavenite, că nu va avea loc o astfel de catastrofă'.

Reprezentantul CE la dezbatere a afirmat că linia executivului comunitar este clară în acest caz, fiind exprimată anterior şi de comisarul european de mediu, Janez Potocnik: 'Există o directivă, directiva privind gestionarea deşeurilor miniere, care a fost adoptată în codecizie, unde a fost aleasă o anumită abordare, care implică stabilirea unor cerinţe foarte precise pentru a ne asigura că deşeurile miniere sunt gestionate în siguranţă în UE. Asta a fost alegerea făcută de colegislatori, asta a implicat acceptarea mineritului de aur cu cianuri cu condiţia ca toate aceste exigenţe să fie respectate şi tocmai acesta este motivul pentru care avem prevederi clare privind concentraţia cianurilor. Pentru minele noi concentraţia limită este deja în acest moment de 10 părţi la un milion'.

Demnitarul CE a precizat că autorizarea activităţilor de minerit este în mâinile autorităţilor competente naţionale şi că executivul comunitar poate doar verifica dacă cerinţele stabilite prin legislaţia UE sunt respectate.

Europarlamentarul PDL Oana Antonescu, membră a Comisiei ENVI, a arătat că poziţia oficialului CE i se pare foarte corectă. 'Până la urmă ţine de statul român, oricât de mult le-ar displăcea vecinilor, chiar dacă un eventual accident de mediu i-ar afecta şi pe ei', a precizat ea, bănuind că europarlamentarii unguri şi români de origine maghiară au iniţiat acest schimb de opinii cu CE în comisia de specialitate a PE.

'La nivel naţional, şi pe asta s-a concentrat intervenţia mea în Comisia ENVI, este inadmisibil să vedem cum este promovat un astfel de proiect printr-o lege. Este o lipsă de responsabilitate a guvernului care nu a fost în stare să-şi asume un proiect, în măsura în care-l susţineau, în măsura în care guvernul consideră că este oportun din punct de vedere al locurilor de muncă, al dezvoltării zonei', a declarat Oana Antonescu.

La întrebarea de ce crede că europarlamentarii români din grupurile social-democraţilor sau liberalilor nu au participat la dezbatere, Oana Antonescu a spus că 'n-au venit ca să evite probabil ridicolul de situaţie', după ce în trecut au exprimat opinii tranşante împotriva proiectului de la Roşia Montană.

Dumitru Fornea, responsabil pentru departamentul relaţii informaţionale al confederaţiei Meridian, care a asistat la dezbatere, a declarat că dezbaterea a fost mai mult politică, decât una în care să se discute tehnica de minerit prin cianurare: ' Tehnologia de cianurare este un procedeu aplicat în industria minieră la scara mondială, 90% dintre minele de aur din lume utilizează această tehnologie. De aceasta ne aşteptam ca în această dezbatere să se insiste mai mult pe aspectele tehnice decât pe cele politice. Din păcate, se repetă situaţia din România şi văd că cazul Roşia Montană se politizează şi se îndreaptă împotriva unei tehnologii care este utilizată în întreaga lume. Mâine, dacă statul român doreşte să facă el această mină la Roşia Montană, va trebui să utilizeze tehnologia de cianurare'.

Reprezentantul de la Meridian a precizat că luările de poziţie ale eurodeputaţilor unguri şi români de etnie maghiară sunt în contradicţie cu opinia exprimată de specialiştii în domeniu din statul vecin, cu care a discutat pe 23 septembrie în cadrul grupului de lucru pentru materii prime din CE. Ei au spus că "nu au nimic împotriva tehnologiei de cianurare. Pentru ca şi Ungaria, dacă va dori să-şi folosească propriile resurse, puţine dar care există totuşi, va trebui să facă apel la această tehnologie'.

Afirmaţiile europarlamentarului Renate Weber

Europarlamentarul Renate Weber a relatat, la Realitatea TV, despre reacţia colegilor din grupul ALDE al Parlamentului European în privinţa detaliilor exploatării miniere propuse de RMGC şi Guvern.

"Când s-a votat rezoluţia privind folosirea cianurii, în grupul meu, oamenii rămăseseră năuciţi când le-am vorbit de cantitatea de explozibil pe care o presupune. Ei erau obişnuiţi cu exploatările din ţările nordice. Am zis, e vorba de 20 de tone de explozibil zilnic timp de 16 ani. Le dai dimensiunea suprafeţei acelui lac, care va adăposti deşeurile de cianuri. Lumea spune nu e adevărat, aşa ceva nu poate fi acceptat. Au fost peste 70% în favoarea interzicerii folosirii cianurilor în exploatările miniere".

Referitor la ştirea “pe surse” potrivit căreia Guvernul ar fi construit zeci de spitale şi sute de şcoli cu banii de la Roşia Montană, liberala a precizat: "Sper că asta demonstrează disperarea. Numai cineva disperat poate să recurgă la manipulare. De aia nu avem spitale, ne pleacă medicii, şcolile încep în fiecare toamnă cu instalaţii nefuncţionale. E o penibilitate (...) Aceste încercări dovedesc nu numai dispreţ. Ne consideră proşti. Cum mai poate cineva să înghită astfel de manipulare?

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Interne