Roşia Montana: acum va trebui să deviem şi râuri

Rovana Plumb
Rovana Plumb (Mihuţ Savu / Epoch Times)

Ministrul Mediului, Rovana Plumb a fost audiată marţi de Comisia Specială pentru Roşia Montană. Declaraţiile ei despre ne-nocivitatea (dacă o exista aşa ceva) exploatărilor RMGC nu i-a convins pe parlamentari:

"Sunt dezamăgit de audierile doamnei ministru Rovana Plumb pentru ca la câţiva colegi nu le-a răspuns la întrebări. Mi se pare anormal să vii aici şi să ceri o lege specială când tu, ca ministru, puteai să iei o decizie. Ar trebui să aibă o poziţie oficială. Nu m-au convins argumentele ei deloc. Pentru ce tot acest circ?", a criticat deputatul PNL Gigel Ştirbu.

Poziţia "oficială" a dnei Plumb s-a bazat mai degrabă pe argumente emoţionale şi politice în loc de răspunsuri tehnice şi la obiect.

  • Proiectul ar trebui avizat fiindcă zona este deja extrem de poluată (pesiaj selenar, ca să îl cităm pe premier) şi dacă RMGC pleacă, statul va trebui să plătească o mulţime de bani.
  • Plecarea celor de la RMGC ar echivala cu un "după noi, potopul",
opinează dna Plumb.

"În zonă există 18 halde de steril neecologizate abandonate, idem 2 cariere abandonate, o reţea de 140 de kilometri de galerii subterane care produc ape acide şi o medie de 80 de metri cubi de ape acide deversate în bazinul hidrografic plus alte zece puncte de scurgere din care se descarcă apele acide, ceea ce determină contaminarea integrală a băii râului Roşia, toate aceste deversări determină o contaminare cu metale grele în apele de suprafaţă care ajung să depăşească cotele maxime atinse de până la 100 de ori. Ca rezultat, ecosistemul acvatic este puternic afectat în bazinul hidrografic", a explicat Rovana Plumb.

În cazul în care acest proiect nu va fi aprobat, iar exploatările de la Roşia Montană nu ar mai avea loc, Rovana Plumb a precizat că statul ar trebui să investească aproximativ 300 de milioane de euro pentru a repara "bomba ecologică" de la Roşia Montană.

Rovana Plumb este un om politic responsabil şi nu ar aviza un proiect periculos pentru mediu, ţară, cetăţeni.

Întrebată de Comisia de Specialitate care ar fi "cel mai catastrofal scenariu de mediu", ministrul a dat din colţ în colţ. Ea şi colegii din guvern au primit vreo 45 de posibile scenarii de dezastru, le-au selectat pe cele mai relevante 6 dar nici unul nu a convins-o pe Rovana ca proiectul RMGC este periculos. Nici măcar ipoteza unui cutremur catastrofal care ar rupe barajului ce va ţine îndiguit uriaşul lac cu cianuri nu o sperie pe dna Plumb.
Ce cere de fapt, Rovana Plumb?

Pentru a se face loc imensului lac de decantare a apelor cu cianuri, ce va acoperi o suprafaţă de 300 de hectare de teren în Munţii Apuseni, proiectul exploatărilor miniere RMGC prevede devierea râului Corna.

Un râu nu se poate devia însă decât pentru un "proiect de interes public excepţional" a declarat Rovana Plumb: "Directiva europeană privind apele, transpusă în legislaţia română, spune că nu poţi deturna cursul unei ape decât pentru un proiect de interes public excepţional", a afirmat Rovana Plumb, în faţa comisiei însărcinată cu analizarea acestui dosar.

"Nu putem deci continua procedura de evaluare în absenţa unei legi care să spună clar că este vorba de un proiect de interes public excepţional", a adăugat Rovana.

"Dacă proiectul de mină nu este declarat de interes public râul nu poate fi deviat şi deci proiectul, aşa cum se prezintă acum, nu se poate realiza, a confirmat pentru AFP şi fostul ministru al Mediului Attila Korodi.

Însă proiectul de lege susţinut de guvernul Ponta prevede că exploatările RMGC sunt de "interes public naţional deosebit"

"Exploatarea minereurilor auro-argentifere propusă de Societatea comercială „Roşia Montană Gold Corporation” – S.A. („RMGC” sau „Titularul Licenţei de exploatare”) în perimetrul minier Roşia Montană, judeţul Alba, definit în Licenţa de concesiune pentru exploatare nr. 47/1999 („Licenţa de exploatare”), se supune regimului juridic instituit de Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederilor prezentei legi şi este de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit. "

Dacă presa se întreba cuzile în urmă de ce s-a chinuit Guvernul să clasifice proiectul "de interes naţional", acum mai avem un răspuns. Declarând exploatările obiectiv de interes public naţional deosebit guvernul le dă practic celor din RMGC puteri discreţionare în zona concesionată din Munţii Apuseni.

Dailybusiness a explicat ce înseamnă, în contextul proiectului de lege adoptat de guvernul Ponta “interes public naţional deosebit”: "printre altele, exproprierea în interes privat – dreptul companiilor de a expropria, în numele statului, orice imobile doreşte (terenuri sau case), încălcarea, prin instituirea unei stări de excepţie, a oricărui act normativ care contravine intereselor companiei private – în această categorie intră legi şi alte acte normative privitoare la: minerit, scoaterea terenurilor agricole din circuitul civil, tăierea pădurilor, protecţia patrimoniului şi a apelor, înfiinţarea societăţilor comerciale, regimul fiscal al societăţilor comerciale, proceduri administrative şi juridice, fiscalitate, regimul drumurilor şi imobilelor proprietate publică, respectarea şi aplicarea hotărârilor judecătoreşti definitive, liberă concurenţă etc."

Proiectul legii speciale pentru Roşia Montană, fiind de interes public naţional, a fost lansat şi trimis „spre consultare” Consiliilor Judeţene din România. Doar doar îşi asumă cineva răspunderea pentru acest proiect.