Primele rupturi în USL: Ponta, Antonescu şi superimunitatea
alte articole
Primul semnal că noua alianţă se clatină a fost relativizarea pactului semnat cu Băsescu de către Crin Antonescu. Apoi au venit criticile ministrului Vosganian, potrivit cărora miniştrilor liberali li s-au furat atribuţiile. Şi în final, superimunitatea parlamentarilor care n-a mai fost.
În stilul său deja consacrat preşedintele PNL, Crin Antonescu, declara vinerea trecută, unde altundeva decât la televiziunea patronului său Dan Voiculescu, că protocolul de colaborare semnat după alegeri de premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu este "caraghios". Liderul liberal, care a introdus revoluţia bunului simţ în politica românească, a uitat că şi el a fost de faţă la semnarea pactului de neagresiune la Cotroceni, la oră de noapte. Acum s-a lepădat de el pentru a-şi lărgi marja de manevră şi pentru a se distanţa de partenerii social-democraţi. "E caraghios nu pentru că stabileşte numărul şi persoana adresării, dar e caraghios pentru că vine ca şi cum ar putea întări tratate internaţionale. Apartenenţa României la NATO (...) E ca şi cum un pact între doi inşi, semnat pe picior, la ora 22.50, ar ţine în picioare tratate internaţionale semnate de România. Sunt lucruri caraghioase", a explicat Antonescu. Foarte caraghios liderul liberal, care a spus că n-a putut să-l împiedice să semneze pe amicul Ponta.
Duminică seara, Varujan Vosganian, ministrul liberal al Economiei, a declarat, tot la Antena 3, că „misiunea miniştrilor delegaţi a creat oarecare confuzie, a lăsat sentimentul că această instituţie a fost inventată ca să destabilizeze miniştrii liberali de atribuţiile lor...iar cele mai expuse, adică ministerul Finanţelor, ministerul Transporturilor şi ministerul Economiei, trebuie să lucreze în aşa manieră încât această primă impresie să nu fie reală". Cu alte cuvinte, a început lupta între PSD şi PNL pentru împărţirea atribuţiilor şi sferelor de putere. Cabinetul de poveste Ponta II a despărţit Apele şi pădurile de mediu, a creat două ministere, Finanţele (Chiţoiu - PNL) şi bugetul (Liviu Voinea - PSD), a despărţit Economia, IMM-urile şi Energia pentru ca să prindă un minister şi PNL şi PC şi PSD. Plus 9 miniştri delegaţi. Deci s-a încercat satisfacerea tuturor, dar în prezent s-a ajuns la blocaje, suprapuneri şi conflicte inevitabile.
Vosganian a sesizat că PSD îşi poate folosi oricând oamenii pentru a-i bloca pe liberali. Până la urmă, acum când USL nu va mai avea pe cine să dea vina în caz de eşec în actul de guvernare, vina trebuie aruncată pe celălalt partid sau măcar împărţită. La fel, în caz de succes, va exista o competiţie între PSD şi PNL pentru arogarea meritelor.
Reacţia lui Ponta care a declarat răspicat că cine nu e mulţumit în guvern poate să plece a arătat clar că există o primă spărtură în USL. Nu întâmplător liderul PSD a încercat să ia UDMR în barca guvernării şi încă menţine o colaborare ascunsă cu formaţiunea (inclusiv prin numirea lui Gyorgy Frunda în funcţia de consilier). Ponta sugerează astfel că actuala majoritate se poate schimba şi că ar putea să le arate liberalilor uşa, având alternative. Riposta lui Antonescu a fost imediată. "În măsura în care Ponta va înţelege că e premierul unui guvern de mare coaliţie, nu ca preşedinte PSD, PSD îşi va trage destul profit electoral dacă guvernarea iese bine. Temele de pe agendă guvernamentală nu sunt cum încap pe scaune PSD, PNL şi conservatorii", a spus preşedintele PNL.
Apoi s-a delimitat de demersul PSD de întărire a imunităţii parlamentare. „PNL nu e cu nimic implicat în chestiunea asta: Discuţia despre modificarea statutului nu avea alt rost decât de a face ajustările privind cheltuielile bugetare. Pentru asta s-a format acea Comisie. De ce această Comisie s-a apucat să discute delicatul articol privitor la imunitate, eu nu ştiu. Nu e in niciun fel o acţiune a PNL, nu susţin. Nu cred că e vorba de superimunitate, ci de o complicaţie inutilă ce sporeşte nepermis gradul de neîncredere privind parlamentarii”. Până la urmă PNL a fost însă foarte implicat în schimbarea statutului deputaţilor şi senatorilor, dar tocmai tensiunile tot mai vizibile cu PSD au făcut ca superimunitatea dorită de liberali să iasă în final atenuată.
Faptul că preşedintele Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea a trimis modificările propuse de USL la statutul deputaţilor şi senatorilor la Preşedinţie, Parchet şi Agenţia Naţională de Integritate i-a nemulţumit pe liberali, şi mai ales pe Crin Antonescu. Până la urmă senatorii PNL Gigi Becali şi Roşca Stănescu ceruseră chiar desfiinţarea ANI, iar PNL propusese ca Parlamentul să aibă ultimul cuvânt în legătură cu pronunţarea incompatibilităţii unui parlamentar, chiar dacă Agenţia de Integritate dădea o decizie în acest sens. ANI urma sa-şi piardă astfel orice putere, devenind o instituţie decorativă. Această prevedere nu s-a regăsit în proiectul final de modificare a statutului parlamentarilor, pentru că PSD s-a opus. Deci, încă odată cei doi parteneri de coaliţie au dat semne de opinii separate.
Vosganian a sesizat că PSD îşi poate folosi oricând oamenii din guvern pentru a-i bloca pe liberali. Până la urmă, acum când USL nu va mai avea pe cine să dea vina în caz de eşec în actul de guvernare, vina trebuie aruncată pe celălalt partid sau măcar împărţită. La fel, în caz de succes, va exista o competiţie între PSD şi PNL pentru arogarea meritelor.
Mai mult, nici Parlamentul nu a devenit un tribunal, care să poată judeca dacă sesizarea făcută de procurori şi adresată de Ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei respective de care aparţine un deputat sau senator, pentru care se solicită reţinerea, arestarea sau percheziţia este îndreptăţită. PSD vroia ca cererea de ridicare a imunităţii să fie însoţită de ”probele considerate relevante, puse la dispoziţie de către parchet, care stau la baza motivelor invocate". Cu alte cuvinte, puterea legislativă îşi aroga şi competenţe ce ţin de cea judecătorească – să stabilească dacă probele sunt suficiente, dacă faptele necesită o ridicare a imunităţii. Astfel imunitatea urma sa se transforme definitiv în impunitate pentru parlamentari, care ar fi putut să împiedice justiţia, subminându-i rolul prin judecarea paralelă a actelor justiţiei de către confraţii lor parlamentari. Ar fi fost încă un pas către ce numeam o ”dictatură parlamentară”, în care puterea legislativă devine şi executivă şi judecătorească.
Acest demers al PSD a eşuat se pare ca urmare a opoziţiei PNL. În loc să se ajungă la punerea la dispoziţia Parlamentului a tuturor probelor, a întregului dosar, în noua lege se specifică că ”cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedura penală şi motivele concrete şi temeinice, care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei”.
Deci rupturile dintre PNL şi PSD pot fi oarecum benefice, în lipsa unei opoziţii adevărate. Oricum imunitatea rămâne o platoşă groasă pentru penalii din Parlament. Pot să ceară procurorii cât vor ridicarea ei. Dacă nici perspectiva unui raport MCV negativ pe justiţie cu consecinţe nefaste şi asupra aderării României la Schengen nu i-a determinat pe parlamentari să nu-i apere pe foştii miniştri Borbely şi Dobre şi pe deputatul Ion Stan, este clar că sistemul imunitate=impunitate va continua. Oricum plasarea aleşilor mai presus de lege nu poate fi abolită decât prin revizuirea Constituţiei. La câţi penali sunt numai în guvernul Ponta, nemaivorbind de Parlament, un asemenea scenariu este total implauzibil.
Altceva merită însă observat ca ultim fapt într-un şir de rupturi între partenerii din USL. Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu declara pentru Gândul că ”suspect la propunerea pe care a avut-o Victor Ponta e că el vrea să cupleze nişte alegeri în care PSD şi PNL sunt obligate să candideze separat, cele europarlamentare, cu prezidenţialele unde ei spun acum că susţin un candidat comun. Aşa ceva nu prea se face, numai pentru faptul că produci confuzie în rândul oamenilor, pe un buletin e PSD, PNL separat, pe un buletin e USL”. Prin urmare, PSD a dat un semnal că ar putea să opteze pentru un candidat propriu în cursa pentru Cotroceni. Poate Sorin Oprescu sau chiar Victor Ponta. Acesta ar fi cu siguranţă sfârşitul USL. În orice caz primele spărturi în noua majoritate parlamentară sunt evidente.
