Preşedintele muntenegrean: UE trebuie să accepte Balcanii sau îi va pierde în favoarea Rusiei şi Chinei

UE trebuie să integreze repede Balcanii de Vest pentru a-şi proteja propriul viitor şi pentru a proteja regiunea tampon în faţa influenţei ruseşti şi chineze, a declarat miercuri preşedintele muntenegrean Milo Djukanovic în timpul unui interviu acordat Reuters.

Djukanovic, care susţine Uniunea Europeană, este cel mai longeviv politician al ţării. El a adus Muntenegru în NATO în 2017 şi conduce eforturile de aderare la UE în faţa opoziţiei dure din partea ruşilor.

Moscova, prin politică şi Beijingul, prin credite, urmăresc să “împiedice extinderea NATO şi a Uniunii Europene în Balcani”, a declarat Djukanovic.

Acest lucru înseamnă că regiunea trebuie să facă parte din “zona de responsabilitate a Uniunii Europene şi să fie interesul său strategic”, a adăugat el, potrivit Reuters.

“Dacă UE nu realizează acest lucru, mi-e teamă că propriul viitor ar putea fi în pericol”, a afirmat Djukanovic cu o zi înainte ca instanţa să anunţe verdicte în cazul unor presupuşi participanţi la un complot desfăşurat în 2015 împotriva sa.

Dintre cele şase ţări din Balcanii de Vest care doresc să intre în UE, micuţul stat adriatic şi Serbia sunt următorii la rând la aderare, deşi niciunul dintre cele două state probabil nu va deveni membru al blocului în viitorul apropiat.

S-a cerut Muntenegrului şi Serbiei ca mai întâi să elimine crima organizată, corupţia şi nepotismul şi să reducă birocraţia, iar elita politică în ambele ţări este profund divizată între taberele pro-UE şi pro-Rusia.

Ambele guverne au înfruntat în acest an un val de proteste împotriva corupţiei, nepotismului şi abuzului în serviciu.

“Părţile terţe, precum Rusia şi China, înregistrează progrese datorită lipsei unei activităţi concrete a UE în regiune”, a precizat preşedintele muntenegrean.

Un creditor chinez pentru prima fază a unei noi autostrăzi de legătură cu Serbia a făcut ca datoria Muntenegrului să crească şi i-a forţat guvernul să crească taxele şi să îngheţe parţial salariile din sectorul public pentru a-şi pune în ordine finanţele.

“De ce nu oferă instituţiile financiare europene aceleaşi condiţii”, a precizat Djukanovic, apărând acordul.

El a declarat că reformele pe care încearcă să le urmărească – inclusiv unele structurale pentru a menţine o creştere economică puternică – a dus la proteste, insistând însă că şi puterile străine au avut un anumit rol.

Tentativa de asasinare din 2016 căreia i-a supravieţuit Djukanovic aparent a urmărit să aducă la putere un partid pro-Rusia.