Preşedintele Curţii Constituţionale a Moldovei şi-a prezentat demisia
Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a transformat instituţia într-o bâtă politică a PD. Tudor Panţîru nu a putut suporta această ruşine şi a decis să demisioneze, afirmă parlamentara Maria Ciobanu.
Tudor Panţîru, preşedinte al Curţii Constituţionale a Moldovei (facebook.com)
Preşedintele Curţii Constituţionale a Moldovei (CCM) Tudor Panţîru şi-a prezentat miercuri demisia din proprie iniţiativă din funcţia de preşedinte şi cea de judecător al Curţii, pe motive personale.
Astfel, CCM informează că începând cu data de 1 februarie, până la alegerea noului preşedinte al instituţiei, funcţia de preşedinte va fi exercitată de către Aurel Băieşu, judecător al Curţii Constituţionale.
În context, fostul ministru liberal al Transporturilor Iurie Chirinciuc menţionează că Tudor Panţîru ar fi un om integru şi un unionist de zile mari, însă a decis să demisioneze deoarece şi-ar fi recunoscut vina de a nu fi admis ca sesizarea PL privind anularea votului mixt să fie discutată public, aşa după cum prevede Constituţia. ”Panţîru nu e de ici-colea. El a fost deputat în parlamentul 90, ambasador al R.Moldova la ONU. El nu poate fi hărţuit. E cu verticalitate occidentală.”
”De fapt, acesta e începutul sfârşitului. Refuzul CCM de a informa că a respins sesizarea PL cu privire la neconstituţionalitatea introducerii votului mixt de către socialiştii lui Dodon şi PD a fost un eşec total al partidului de guvernământ”, a adăugat liberalul.
Deputata PLDM, Maria Ciobanu a ţinut să noteze că CCM a fost transformată de către Alexandru Tănase într-o bâtă politică a Partidului Democrat. ”Domnul Tudor Panţîru n-a mai putut suporta, probabil, această ruşine...”
Menţionăm că Tudor Panţîru a fost numit în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 12 februarie 2013. La data de 12 mai 2017, Tudor Panţîru a fost ales în funcţia de preşedinte al Curţii după ce Alexandru Tănase îşi încheiase mandatul. Ajuns în fotoliul de magistrat al CCM prin voinţa CSM, cel care îl va succeda urmează a fi selectat tot de acest for.
Ion Guzun, coordonator de programe în cadrul Centrului de Resurse Juridice de la Chişinău (CRJM), o asociaţie ce monitorizează cu atenţie reforma judiciară, a subliniat că ceea ce contează în prezent e ca noua numire de la CCM să se facă în urma unei competiţii corecte. Potrivit Radio Europa Liberă, printre actualii membri ai Curţii, doar o parte au fost selectaţi pe bază de concurs, în cazul altora însă, numirile au avut loc la discreţia instituţiilor publice. Guvernul la ultima numire de magistrat în CCM a preferat să nu organizeze vreo competiţie, menţionând că nu ar fi obligat, dar a fost criticat de societatea civilă, inclusiv de CRJM.
