Poziţia DNA faţă de "ordonanţele-elefant": Vor încuraja imoralitatea şi incorectitudinea

DNA a trimis în judecată în ultimii 2 ani dosare cu prejudiciu de peste un miliard de euro şi are acum pe rol peste 2100 de dosare de abuz în serviciu. Ori, în asemenea condiţii, legiuitorii ar trebui să aibă în vedere pedepse adecvate, nu să dea ordonanţe care să-i încurajeze pe corupţi.
Laura Codruţa Kovesi
Laura Codruţa Kovesi (Epoch Times România)

Adoptarea, prin ordonanţă de urgenţă, a modificărilor Codului penal şi a Codului de procedură penală - iniţiativă a coaliţiei la putere - va încuraja conduita abuzivă a funcţionarilor, incorectitudinea, imoralitatea, lipsa de onestitate şi de probitate a acestora în soluţionarea unor drepturi şi interese ale persoanelor fizice sau juridice, transmite DNA.

Potrivit procurorilor anticorupţie, care au întocmit o analiză a impactului pe care l-ar avea "ordonanţele-elefant", cele două proiecte promovate de Ministerul Justiţiei ar favoriza persoanele care de acum înainte vor săvârşi fapte de abuz în serviciu – fapte asimilate infracţiunilor de corupţie.

În plus, de aceste modificări vor avea de profitat şi persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Având în vedere că aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile, intrarea lor în vigoare, chiar şi pentru scurt timp, îi va avantaja pe cei deja anchetaţi sau trimişi în judecată, arată DNA.

Astfel, orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată şi pedepsită; în cauzele trimise la instanţă procesul penal încetează, iar cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa.

Ori, limita de 200.000 lei nu are nicio legătură cu decizia Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte această infracţiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate, atrag atenţia procurorii anticorupţie.

Mai mult, orice faptă pentru care nu există plângere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată. Aşadar, dacă autorul faptei este însuşi conducătorul instituţiei, ar trebui să formuleze plângere împotriva propriei persoane, ceea e de-a dreptul ridicol de crezut că o să se întâmple.

Mai mult, plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existenţa faptei. Spre exemplu, controalele Curţii de Conturi, ale ANAF sau ale altor organisme cu atribuţii de control, care vizează activitatea unei instituţii din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile.

"Toate dosarele aflate deja pe rolul instanţelor, având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu, vor fi condiţionate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituţie va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal", arată conducerea DNA.

Nu în ultimul rând, în baza ordonanţei PSD/ALDE, pedeapsa pentru infracţiunea de abuz în serviciu scade nejustificat de mult, de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, fără a se preciza care este justificarea. În consecinţă scade termenul de prescripţie la 5 ani. Prin urmare, o serie de procese şi anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripţie.

"Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult, aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcţionarului în exercitarea atribuţiilor de serviciu", susţine DNA.

Procurorii mai amintesc ca în perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice şi 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor este de peste un miliard euro (1.048.341.902 euro) şi că in prezent la DNA se află în lucru 2.151 dosare având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu.

În faţa acestei realităţi, pedeapsa trebuie să fie adecvată în momentul legiferării, în momentul individualizării prin aplicarea ei de către instanţă, cât şi în momentul executării efective a pedepsei, consideră procurorii, adăugând că nouă reglementare merge în direcţia inversă acestui scop, încurajând conduita abuzivă a funcţionarilor, incorectitudinea, imoralitatea, lipsa de onestitate şi de probitatea a acestora în soluţionarea unor drepturi şi interese ale persoanelor fizice sau juridice.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne