Poate yuanul bate dolarul în supremaţia valutară?
Sediul central al FMI din Washington DC, SUA (SAUL LOEB / AFP / Getty Images)
China face presiuni pentru includerea monedei sale în coşul de valute DST (Drepturi Speciale de Tragere) folosite de Fondul Monetar Internaţional în tranzacţiile internaţionale, care urmează să fie revizuit în acest an.
În prezent, coşul FMI de valute include dolarul, euro, lira sterlină şi yenul, însă componenţa sa este revizuită la fiecare cinci ani. În coşul actual de valute dolarul are o pondere de 63%, fiind urmat abia departe de euro, cu o proporţie de 22%.
Totuşi, date oferite de Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication arată că doar 43% din plăţile globale s-au efectuat în februarie a.c. în moneda americană. Aceleaşi statistici indică o utilizare marginală (1,8%) a yuan-ului în sistemele Swift.
De asemenea, deocamdată, investitorii privaţi nu-şi pot muta banii din China şi către China decât prin programe aprobate şi în cantităţi limitate.
Potrivit declaraţiilor ministrului german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, la conferinţa de presă în care au fost prezentate concluziile reuniunii G7, de pe 27 mai, "există probleme tehnice şi nu numai, pentru a rezolva includerea yuanului în rândul monedelor din coşul de valute. Suntem de acord cu acest obiectiv, dar nu ar fi bine să ne grăbim".
Lansarea unui sistem internaţional chinez de plăţi pentru procesarea tranzacţiilor transfrontaliere în yuani, planificată pentru luna septembrie, ar putea contesta dominaţia dolarului american în cadrul comerţului mondial şi ar putea ajuta la propulsarea Beijing-ului pe poziţia de lider pe pieţele financiare asiatice şi globale.
Dominaţia dolarului în comerţul mondial şi pe pieţele financiare a început să slăbească din cauza datoriei SUA, scăpată de sub control, precum şi a scandalurilor financiare care se ţin lanţ în ultimii ani - şi care semnalează un grad ridicat de corupţie în sânul conducerii industriei financiare.
Cu un buget de apărare de 580 miliarde de dolari şi o prezenţă militară în jurul lumii, Statele Unite au o influenţă directă asupra comerţului mondial, transportului şi distribuţiei bunurilor şi a resurselor.
Puterea militară americană asigură, de asemenea, securitatea în SUA şi creează un mediu sigur care atrage investiţiile străine în activele şi obligaţiunile americane, precum şi dorinţa de a deţine moneda americană, care este acceptată în cele mai multe părţi ale lumii.
Dar provocările fiscale şi avertismentele politice în Washington afectează finanţarea forţelor americane. Asta a condus la presiuni asupra armatei de a-şi reduce bugetul, ceea ce ar putea conduce la o scădere a influenţei americane şi a credibilităţii în întreaga lume.
Ca urmare, guvernele, companiile şi persoanele fizice au început să încerce să reducă riscul (prin diversificarea portfoliului) deţinând şi active în yuani, ceea ce a devenit o tendinţă în curs de dezvoltare rapidă.
Pentru ca yuanul să înlocuiască dolarul şi să devină o monedă importantă de rezervă, Beijingul trebuie să îndeplinească mai multe cerinţe, inclusiv de a face yuanul o monedă liber-tranzacţionabilă şi o monedă de investiţii.
Acest lucru presupune transparenţă, stat de drept şi o piaţă financiară liberă - toate fiind departe de starea actuală a societăţii chineze.
Yuanul, de asemenea, trebuie să devină o monedă de rezervă internaţională şi să-şi construiască un rol dominant prin deţinerea a cel puţin 60% din rezervele valutare mondiale.
În plus, yuanul are nevoie de susţinerea puterii economice a Chinei, astfel încât ţara să poată asigura stabilitatea în timpul crizelor financiare mondiale şi să ofere un refugiu sigur faţă de riscurile de schimb valutar.
De asemenea, pentru a asigura rolul de lider al Chinei este necesară o forţă militară puternică, care să ofere un sentiment de securitate.
Se estimează că yuanul ar putea înlocui dolarul american şi deveni principala monedă de rezervă din lume în 2020. Dar dezvoltarea continuă a puterii militare a Chinei depinde de economia Chinei şi de posibilitatea menţinerii unei creşteri sănătoase - lucru consideat o provocare pentru regimul dictatorial al Chinei, care generează tensiuni sociale majore.
Bugetul apărării chineze se ridică la 141.5 miliarde de dolari în acest an, mai puţin de o treime din a celui american, dar un recent raport al Pentagonului privind puterea militară a Chinei, a indicat că preşedintele chinez Xi Jinping a ajustat politica ţării, accentuând construirea economiei şi a forţelor sale armate în acelaşi ritm.
Deşi creşterea economică mai lentă a Chinei va afecta modernizarea forţelor militare chineze şi, ulterior, capacitatea yuanului de a contesta dolarul, un studiu recent efectuat de Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale din Washington a arătat o perspectivă pozitivă pentru creşterea yuanului.
Sondajul realizat în rândul experţilor din 11 ţări din Pacific a arătat că 53% dintre respondenţi au spus despre China că va deveni cea mai puternică ţară din regiune în 10 ani, în timp ce 43% au ales Statele Unite.
În ceea ce priveşte cel mai important partener economic în următorii 10 ani, 56% din respondenţi au indicat China, iar 28% au ales Statele Unite.
Aceasta a reflectat o convingere generală că moneda Chinei şi Armata de Eliberare Populară ar putea reprezenta o provocare pentru poziţia dominantă a dolarului american şi a armatei sale.
Prin strategia lui Xi Jinping de a nu confrunta SUA direct, alegând mai degrabă să construiască influenţa geopolitică a Chinei prin zonele de schimb liber şi cooperarea în domeniul securităţii, moneda şi forţa militară chineză ar putea stabili poziţii care pot rivaliza cu cele ale omologilor lor americani.
Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
