Plasticul, mâncarea rapidă şi letală a peştilor

Larvă de peşte capturată în Marea Baltică, cu stomacul plin de material plastic
Larvă de peşte capturată în Marea Baltică, cu stomacul plin de material plastic (Oona Lönnstedt)

Oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi după ce au descoperit că larvele unor animale preferă să mănânce particule mici de plastic în loc de plancton. Acest lucru scade şansele de supravieţuire şi determină un comportament anormal.

În timp ce interzicerea pungilor de plastic reprezintă un progres important, cercetătorii au descoperit faptul că pericolul deşeurilor de plastic este mai mare decât cel al produselor consumabile pe care le vedem. Desigur, problema nu este plasticul în sine, ci utilizarea abuzivă şi ceea ce face omul odată ce a terminat de folosit ambalajul, sticlele, paharele, sacoşele şi toate celelalte. Cifrele sunt impresionante iar cercetătorii susţin că acestea sunt incomplete, deoarece este imposibil să se facă o cartografiere completă a situaţiei.

Spre exemplu, numai în oceane, în raportul publicat de Plosone.org, se vorbeşte de peste 250.000 de tone de plastic, respectiv 5.250 de miliarde de fragmente plutitoare.

Dar şi râurile, lacurile şi apele uzate devin adevărate autostrăzi care permit ca materialele plastice să ajungă pe coastele, mările şi oceanele lumii. Odată ajunse acolo, se scufundă şi dispar din vedere, dar sfârşesc prin a deveni mici particule fragmentate, de mai puţin de 5 milimetri, reprezentând o ameninţare pentru natură.

Joi, 2 iunie, o cercetare prezentată în revista Science a studiat modul în care plasticul poate dăuna peştilor în stadiu în care aceştia sunt cei mai vulnerabili: etapa larvară. În conformitate cu concluziile lor, populaţiile de peşti pot ajunge în declin drastic, deoarece larvele lor consumă plastic în loc de plancton.

"Peştii pe care i-am crescut în diferite concentraţii de particule microplastice au o eclozabilitate mai redusă şi au comportamente anormale", a explicat Oona Lönnstedt, cercetător la Universitatea Uppsala, Suedia, şi primul autor al studiului.

Conform concluziilor formulate de echipa acestui biolog marin, concentraţiile de plastic care pot fi găsite în apele de coastă din Suedia, sau oriunde în lume, sunt capabile să reducă foarte mult ratele de creştere a populaţiilor de peşti. Motivul este acela că larvele încep să se hrănească, în loc de plancton, cu plastic, determinând creşterea ratei mortalităţii.

"Este pentru prima dată când s-a constatat că un animal preferă să se hrănească cu particule de plastic, iar acest lucru este un motiv de îngrijorare", a declarat Peter Eklov, co-autor al studiului.

Dar nu este doar o chestiune de hrănire şi de creştere. Larvele expuse la particulele de plastic în timpul dezvoltării se comportă în mod ciudat: "sunt mai puţin active (...), şi ignoră mirosul animalelor de pradă", a explicat Lönnstedt.

Acest lucru reduce şi mai mult şansa de supravieţuire a acestor larve. Conform studiului, larvele care mănâncă plastic au fost vânate de patru ori mai uşor decât larvele care nu sunt expuse la plastic. Acest lucru ar putea avea consecinţe catastrofale în cazul în care, în loc de teste de laborator, au loc în mediul natural.

"S-a observat o creştere a poluării cu material plastic în Marea Baltică şi o scădere în populaţiile de biban şi ştiucă, printre alte specii-cheie. Studiul nostru sugerează un motiv care ar putea explica de ce", a spus Peter Eklov.

Dacă aceste efecte se extind la alte animale, Lönnstedt se teme că vor exista consecinţe "profunde". Pentru a evita acest lucru, sugerează că este timpul să se utilizeze noi strategii de management sau să se producă compuşi biodegradabili pentru reducerea poluării în oceane.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință