Petroglife similare descoperite în Israel şi SUA reprezintă o limbă globală antică - consideră mormonii

Scrieri pe piatră, deşertul Negev, Israel
Scrieri pe piatră, deşertul Negev, Israel (Igor Svobodin/Flickr)

În deşertul Negev din Israel şi în sud-vestul Statelor Unite s-au găsit mai multe petroglife asemănătoare, potrivit arheologului dr. James Harris, de la Universitatea Brigham Young. Descoperirile sunt însoţite de o teorie controversată – care presupune că în antichitate se folosea o limbă comună pe întreg globul.

Brigham Young University este o universitate mormonă, iar mormonii cred că poporul antic din Israel s-a stabilit în America.

Harris şi Dan W. Hone au publicat o carte numită ”Numele lui Dumnezeu: Din Sinai până în sud-vestul Statelor Unite. O scriere şi o limbă a Palestinei antice au fost găsite şi în sud-vestul american antic”, în 1998. Stephen D. Ricks, un profesor de ebraică al Universităţii Brigham Young, a evaluat cartea, indicând şi unele slăbiciuni ale argumentelor autorilor. În final, Ricks a fost de acord că petroglifele din Colorado, Statele Unite, în apropierea oraşului La Junta, ar putea avea o rădăcină comună cu limbile semitice.

”Ar putea exista ceva adevăr în spatele eforturilor lor. Eu sunt convins… că există o asemănare puternică între simbolurile găsite în sud-vestul american şi alfabetele semitice timpurii. Totuşi, încă nu sunt convins că poporul care a lăsat petroglifele erau vorbitori desăvârşiţi, de bună credinţă, ai limbii ebraice”, a declarat acesta.

Teoria a primit foarte puţină atenţie în afara comunităţii academice mormone.

Davida Eisenberg-Degen, de la Universitatea Ben-Gurion, care a examinat multe dintre petroglifele găsite în Deşertul Negev, a comentat că acestea nu au putut fi studiate prea mult din cauza violenţelor din regiune.

Aceasta a notat în 2012: ”Petroglifele din Negev au fost în general neglijate de arheologi. Există două motive majore pentru aceasta. Primul, puţini cercetători s-au aventurat cu adevărat în Negev pentru a examina această artă în piatră. Până la mijlocul secolului XX, Negev era o sălbăticie stearpă şi periculoasă, ocupată de triburile de beduini. Iar pentru acei exploratori precum Edward Henry Palmer, care s-au aventurat în acest deşert, petroglifele din Negev au reprezentat 'numai zgârieturi pe piatră, munca pustnicilor, reprezentând în mare parte doar câteva nume amestecate cu figuri brute ale oamenilor şi animalelor'”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Știință