Peştera Risco Caido şi munţii sacri din Grand Canaria - Patrimoniu al Umanităţii [video]

Risco Caido şi munţii sacri din Grand Canaria - un sit arheologic pre-hispanic de aşezări troglodite cu conotaţii clare astronomice.
Peştera Risco Caido din Gran Canaria
Peştera Risco Caido din Gran Canaria (Youtube)

La cea de-a 43-a sesiune ce a avut loc în Republica Azerbaidjan, UNESCO a decis ca Risco Caido şi munţii sacri din insula Gran Canaria să facă parte din Patrimoniul Mondial al Umanităţii. În cadrul reuniunii de la Baku, sâmbătă 07 iulie 2019, Comitetul pentru patrimoniu mondial a înscris şapte situri culturale pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Celelalte situri incluse sunt din Canada, Republica Cehă, Germania, Republica Coreea, Birmania şi Polonia.

Rapa Nui (Insula Paştelui) din Oceanul Pacific şi acum Gran Canaria în Oceanul Atlantic sunt cele mai autentice reprezentări ale culturilor antice dispărute din lume - ce numără 100.000 de insule -, dar numai Gran Canaria deţine sanctuare cu funcţionalitate astronomică, calitate care o face unică, pe lângă alte atribute.

Setul de situri arheologice al anticilor canarieni, declarate situri ale patrimoniului mondial, se află în principal în municipalităţile Artenara, Tejeda, Agaete şi Gáldar.

În împrejurimile zonei vulcanice spectaculoase din Tejeda, numeroase aşezări umane ale civilizaţiei antice troglodite şi sanctuare în rocă, înşirate şi adaptate în mod surprinzător geologiei şi naturii unice din Gran Canaria, au creat un peisaj cultural care păstrează încă majoritatea elementelor sale definitorii.

Peştera Risco Caido şi munţii sacri din Gran Canaria
Peştera Risco Caido şi munţii sacri din Gran Canaria (Youtube.com)

Printre acestea se numără unele dintre cele mai spectaculoase sanctuare (peşteri) în munte ale locuitorilor antici ai insulei, care aveau, de asemenea, o funcţie astronomică. Un set de "depozite de stele" unice care susţin spaţiul sacru şi expune natura excepţională a acestui patrimoniu arheologic şi etnografic al insulei Gran Canaria este completat cu superbul complex arheologic al Risco Caído.

Aşa cum este definită de UNESCO, este o lucrare comună a umanităţii şi naturii, pe o suprafaţă de 18.000 de hectare în zona Caldera de Tejeda, şi face parte din cultura aborigenă. Societăţile aborigene care au populat Gran Canaria timp de 1500 de ani au fost alcătuite din berberi sau amazigi de origine nord-africană; în aceste zone ale insulei se mai păstrează elemente ale acestei culturi indigene, care a evoluat la începutul erei noastre, până la cucerirea arhipelagului Insulelor Canare de către spanioli în secolul al XV-lea. Vestigiile troglodite includ şi unele peşteri dedicate practicilor rituale, precum şi templele Risco Caido şi Roque Bentaiga, unde au avut loc ceremonii legate de anotimpurile anului. Este posibil ca aceste două temple să fie legate de un cult dedicat stelelor şi "Mamei Pământ".

Totodată, aceasta este cea mai mare manifestare troglodită insulară de pe planetă, cu locuinţe verticale fără precedent, aproape imposibile, şi peştera-peşterilor - conţine 1500 de peşteri -, mărturii ale unei culturi foarte vechi.

Risco Caido şi munţii sacri din Gran Canaria constituie un sit arheologic pre-hispanic de aşezări troglodite cu temple şi funcţii astronomice clare. Peştera are particularitatea structurii boltite - caz unic în insule -, ce are o gaură artificială pe acoperişul peşterii şi permite intrarea luminii solare şi a lunii, producând un fascicul de lumină în anumite perioade ale anului, ce are un efect optic deosebit asupra imaginilor imprimate pe peretele peşterii. Gravurile triunghiulare (eventual reprezentări ale pubisului) sugerează că este un templu dedicat fertilităţii.

Cele 1500 de peşteri pentru folosinţă rezidenţială şi agricolă, sate verticale, hambare fortificate, peşteri în iazuri, temple, necropole, inscripţii libiene-berbeze, o mie de triunghiuri pubiene rupestre - cea mai mare concentraţie din lume - şi rutele transhumanţei ancestrale au contribuit la recunoaşterea la nivel mondial a acestui sit arheologic. Trebuie menţionat misterul şi farmecul peisajelor sculptate de timp şi de mâinile oamenilor care au încercat nu numai să supravieţuiască, ci şi să înţeleagă şi să dea sens lumii în care trăiesc.

Ministrul Culturii, Jose Guirao, a dorit să-i felicite pe toţi canarienii pentru că ”au ştiut să conserve de-a lungul secolelor această enormă bogăţie de locuri arheologice în cadrul unui peisaj uimitor”.

Cu această ocazie cultura aborigenă canară este pusă la acelaşi nivel cu celelalte culturi aborigene insulare - cele din Insula Paştelui sau din Hawai.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Life & Style