Parteneriatul strategic România-Polonia şi diferenţele dintre cele două ţări

Casa Titulescu, Forumul Societăţii Civile Româno-Polone, Conferinţă parteneriat strategic româno-polone
Casa Titulescu, Forumul Societăţii Civile Româno-Polone, Conferinţă parteneriat strategic româno-polone (Epoch Times România)

Vizita ministrului de externe al Poloniei Radoslaw Sikorski în România are loc cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la semnarea Tratatului de prietenie şi cooperare între cele două state. Din 2009 cele două ţări au un parteneriat strategic, dar care n-a fost umplut până acum cu conţinut. Schimburile comerciale sunt încă modeste, dar la nivel politic diferenţele dintre cele două ţări ar putea fi cel mai bun stimulent al cooperării. Polonia este un model de stat de succes în UE şi este interesată direct de parcursul european al Republicii Moldova şi al Ucrainei. Aceasta este doar una dintre problemele în care interesele celor două ţări converg.

„Polonia este un prieten apropiat al României, un partener european cheie şi un aliat tradiţional. Avem un Parteneriat Strategic funcţional, un dialog politic solid, relaţii economice dinamice şi un spectru de poziţii convergent. Suntem interesaţi să promovăm proiecte comune de cooperare în diverse domenii precum industria de apărare şi securitate, industria minieră, infrastructură, mediu, realizarea unei pieţe regionale comune în domeniul energiei, care să utilizeze inclusiv resursele energetice naţionale, precum gazele de şist şi să promoveze interconectările în domeniul gazelor şi electricităţii”, a declarat ministrul român de Externe Titus Corlăţean după întâlnirea cu omologul său polonez.

La conferinţa ”Parteneriatul strategic româno-polonez: împărtăşind viziuni comune” organizată de Institutul European din România şi Institutul Polonez de Afaceri Internaţionale (PISM), cu sprijinul MAE, specialiştii prezenţi au încercat să vină cu idei concrete în privinţa modului în care ar putea fi valorificat parteneriatul strategic româno-polonez.

Profesorul Armand Gosu a susţinut că ”există o tendinţă de a vedea parteneriatul româno-polonez ca pe ceva firesc, dar nu e chiar atât de evident deoarece Polonia este o poveste de succes a integrării europene, un model pentru celelalte state în ce priveşte economia care a trecut neafectată prin criză, politica externă asertivă şi activă în UE, rata mare a absorbţiei fondurilor europene, în timp ce România este în continuare afectată de corupţie, proastă absorbţie a fondurilor europene şi are un deficit de imagine după ultima criză politică”.

Un punct comun între cele două ţări ar fi interesul pentru apărarea anti-rachetă propusă de SUA, cât şi interesul pentru Parteneriatul Estic, ”propus de Karl Bildt şi Radek Sikorski ca reacţie la invazia rusă din Georgia”. De asemenea, România şi Polonia mai au, în opinia sa, interesul de a coopera în agricultură şi în politica energetică.

În legătură cu avantajele acestui parteneriat strategic pentru România, Gosu a subliniat că ”modelul polonez a fost invocat de preşedintele, premierul şi deputaţii României iar România nu poate să piardă şansa de a se moderniza folosind experienţa Poloniei”. Profesorul a mai spus că România şi Polonia ar trebui să-şi folosească expertiza pentru a ajuta Republica Moldova şi Ucraina pe drumul lor european.

La rândul său, Şerban Cioculescu, cercetător la ISPAIM (Institutul pentru Studii Politice de apărare şi istorie militară), a subliniat că România şi Polonia ar putea folosi împreună abordarea smart defense (de cumpărare şi folosire comună a unor capacităţi militare) în cadrul NATO. În plus, cele două guverne ar trebui să-şi coordoneze eforturile în relaţia cu SUA pentru ridicarea vizelor pentru cetăţenii lor.

Pe plan economic, cele două ţări ar putea să coopereze mai ales în domeniul energetic, fiind ambele interesate de diversificarea energetică şi de reducerea dependenţei de gazul rusesc. Cioculescu susţine şi o cooperare în formatul trilateral România-Polonia-Turcia.

Spre diferenţă de Polonia, România a avut o tranziţie foarte lungă şi dureroasă şi a fost foarte lovită de criza economică izbucnită în 2008. Polonia este foarte dependentă de cărbune în timp ce România va depăşi ţinta UE de energie regenerabilă. Diferenţele dintre problemele celor două ţări sunt însă cel mai bun stimulent al cooperării bilaterale.

Lukasz Kulesa, cercetător la PISM în probleme de non-proliferare şi control al armamentelor, a afirmat că ”astăzi aproape fiecare ţară e partener strategic iar acest parteneriat îşi pierde din substanţă şi devine mai mult legat de dorinţe, decât de realitate”. În privinţa parteneriatului româno-polonez, Kulesa consideră că ”intensificarea contactelor bilaterale în ultimii ani e clară, dar e nevoie de proiecte comune care să promoveze parteneriatul la nivel intern şi internaţional”. Expertul a mai susţinut că România şi Polonia au poziţii diferite în probleme precum recunoaşterea independenţei Kosovo sau a participării la intervenţia din Libia, dar împărtăşesc puncte de vedere legate de chestiunea siriană şi de rolul SUA în Europa.

Expertul polonez consideră că ţara sa şi România trebuie să fie motorul revizuirii şi actualizării politicii europene de securitate şi apărare şi să avanseze cooperarea în domeniul militar.

Mai aplicat, Adam Burakowski, cercetător la Institutul de studii politice al Academiei Poloneze de Ştiinţe, consideră că cooperarea militară ar putea fi replicată la nivel economic de exemplu prin construirea unei autostrăzi Varşovia-Bucureşti şi prin conexiuni aeriene între Cracovia şi Cluj, Bucureşti, inclusiv cu zboruri low cost. El a mai recomandat revizuirea tratatului comercial bilateral.

În cea de-a doua sesiune, fostul ambasador Sergiu Celac a subliniat că ”spre diferenţă de Polonia, România a avut o tranziţie foarte lungă şi dureroasă şi a fost foarte lovită de criza economică izbucnită în 2008. Polonia este foarte dependentă de cărbune în timp ce România va depăşi ţinta UE de energie regenerabilă”. În opinia fostului ministru de Externe, diferenţele dintre problemele celor două ţări sunt cel mai bun stimulent al cooperării bilaterale.

În plus, Celac mai consideră că România şi Polonia pot face schimb de experienţă şi în privinţa exploatării gazului de şist. Mai mult, în opinia sa, România poate să conteze în câţiva ani pe o cantitate substanţială suplimentară de gaz din perimetrul offshore din Marea Neagră. Ambele ţări au o problemă cu preţul electricităţii, ”care nu trebuie să fie un factor destabilizator ca în Bulgaria”.

alte articole din secțiunea Interne