Orice pentru putere: povestea adevărată a dictatorului chinez Jiang Zemin: Capitolul 19 (2)

Capitolul 19
Capitolul 19 (Luis Novaes / Epoch Times)

4. O remorcă uriaşă cu un banner pe care scrie: "Trădător"

Chiar dacă s-a aflat despre vizita lui Jiang în SUA încă din vara anului 2002, itinerariul exact al călătoriei a fost în mod deliberat ascuns publicului. Zhang Qiyue, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe din China, care a anunţat pe 10 octombrie la o conferinţă de presă de rutină, că Jiang va efectua o vizită în Statele Unite în perioada 20-25 octombrie, nu a dezvăluit itinerariul când a fost întrebat de reporteri în alte ocazii. Abia pe 17 octombrie Ministerul de Externe a făcut public programul lui Jiang în Statele Unite ale Americii. Era ca şi cum Ministerul voia să ia prin surprindere protestatarii.

Cu câteva luni în urmă, practicanţii Falun Gong din întreaga lume discutaseră despre depunerea cererilor de proteste paşnice pe durata vizitei lui Jiang. Informaţii din diferite surse indicau faptul că Jiang va vizita un oraş american important înainte de a merge la Texas. Ambasada şi consulatele chineze lansau informaţii contradictorii, cum ar fi: "Jiang va merge la Boston întâi", sau: "Jiang va veni la New York", sau: "Jiang va vizita San Francisco şi Los Angeles", sau că: "Jiang va merge la Washington DC". O evaluare a diferitelor zvonuri evidenţia faptul că printre cele mai importante oraşe ce aveau un consulat chinez, Chicago era singurul care nu era menţionat. Deoarece Jiang nu ar fi avut posibilitatea de a vizita atâtea locuri în acelaşi timp, s-a ajuns la concluzia că oraşele menţionate erau pură dezinformare. Aderenţii Falun Gong au anticipat cu îndrăzneală: Jiang va merge la Chicago.

Din acel moment, practicanţii Falun Gong şi avocaţii acestora s-au ocupat cu pregătirile de "bun venit" pentru Jiang.

Pe 22 octombrie 2002, la ora 10:38, avionul special al lui Jiang a aterizat în mijlocul Aeroportului înceţoşat din Chicago. Jiang nu a schimbat niciun salut cu mulţimile care ovaţionau şi care fuseseră aduse acolo de consulatul chinez . A intrat rapid în limuzina sa şi a plecat de la aeroport. Pe timpul întregii vizite a lui Jiang, oraşul Houston a "beneficiat" de temperaturi neobişnuit de scăzute, nori negri şi averse de ploaie. După plecarea coloanei oficiale a lui Jiang de pe aeroportul O'Hâre, aceasta a trecut pe lângă două incendii, de la care urcau la cer coloane uriaşe de fum negru - semn de rău augur pentru călătoria lui Jiang la Chicago.

În timp ce coloana lui Jiang mergea pe autostrada I-90 spre centrul oraşului, practicanţii Falun Gong protestau pe platformele de metrou de pe traseu, fie arborând bannere, fie efectuând exerciţii sau scandând: "Falun Dafa este bună.". La 11:23, coloana a sosit la hotelul Ritz Carlton, hotelul în care era cazat Jiang. Intrarea principală a hotelului era invadată de o mare de haine galbene şi de bannere colorate pe care se putea citi: "Opreşte persecutarea Falun Gong”.

Pentru a evita să dea ochii cu miile de protestatari aflaţi la intrarea principală, limuzina lui Jiang a ocolit hotelul, folosind o intrare lăturalnică, pe unde se scoate gunoiul. Mulţimea formată din patru sau cinci sute de studenţi ce aplaudau, strânsă de către consulatul chinez, dădea semne de frustrare. Ei veniseră de departe pentru a-l întâmpina pe Jiang, nu doar pentru a-l vedea. Mulţi erau din Chicago, dar nu toţi, unii venind din state îndepărtate, precum Louisiana. După ce au aflat că Jiang a decis să intre în hotel printr-o poartă secundară şi nu s-a întâlnit cu studenţii, unul dintre ei, ţinând un steagul roşu al Chinei comuniste cu 5 stele, a rostit cu o privire îndoielnică pe faţa lui: "E adevărat?"

Cât despre mulţimea care ovaţiona, lucrurile stăteau în felul următor: înaintea venirii lui Jiang, Consulatul chinez abordase asociaţiile studenţeşti chineze de la unele şcoli şi le ceruse să aleagă studenţi "de încredere" din punct de vedere politic, care să se alăture mulţimii atent aranjate pentru a-l ovaţiona pe Jiang. Potrivit unui student chinez care a fost abordat de oficialităţile chineze, Consulatul chinez oferea 35$ de persoană pentru participarea în prima zi şi 55 dolari, dacă el sau ea îl vedea de asemenea pe Jiang în a doua zi. Comitetul ovaţional era echipat cu difuzoare de mare putere în care rulau în mod repetat melodii patriotice ale Partidului Comunist Chinez. Aceştia au fost reduşi la tăcere de poliţie, după ce rezidenţii cartierului au început să se plângă de zgomotul pe care îl făceau.

În timp ce studenţii stăteau în picioare în afara hotelului Ritz Carlton, a trecut o remorcă care afişa fotografii de mari dimensiuni în care Jiang Zemin îl îmbrăţişa pe fostul preşedinte rus Boris Elţîn. În fotografii, un Jiang zâmbitor îl îmbrăţişa pe Elţîn, strângându-l cu ambele braţe în jurul gâtului. Sub fotografii se putea citi: "Gunoiul naţiei chineze care va fi condamnat pentru veacurile ce vor veni." O diagramă însoţitoare preciza cum Jiang a cedat Rusiei în secret mari porţiuni din teritoriul Chinei de nord-est. Studenţii care ovaţionau s-au liniştit imediat, uitându-se cu atenţie la imagine. Ei trebuie să se fi minunat: "Acesta este omul pe care îl ovaţionăm?”. În acel moment, câţiva dintre cei care erau angajaţi să aplaude au mers la şoferul remorcii şi i-au spus: "Grăbeşte-te! Pleacă de aici, repede!" Se pare că unii dintre cei care organizau studenţii au incitat restul mulţimii să li se alăture pentru a batjocori remorca, dar nimeni nu a făcut aşa ceva.

După ce au văzut remorca, mulţi dintre studenţi nu au mai fost în stare să fluture acele steguleţe roşii. Unii au fotografiat remorca, cu camerele, alţii au protestat, spunând că acordul cu Rusia a fost un tratat inechitabil şi că toţi liderii anteriori ai Chinei şi poporul chinez nu ar fi acceptat asta niciodată. Ulterior, mai mulţi studenţi au scris pe media socială că s-au întristat după ce au aflat despre trădarea lui Jiang. Deşi studenţii au fost compensaţi ulterior cu 35 dolari de Consulatul chinez, unii au spus că nu ar dori să-l mai întâmpine pe Jiang niciodată.

Jiang avea planificată în acea după amiază o vizită la o companie de telecomunicaţii hi-tech cu sediul într-o suburbie din Chicago, dar a trebuit să-şi anuleze călătoria de teama protestelor în masă împotriva sa. Mai târziu, în seara aceea, Jiang a ţinut o scurtă alocuţiune la un dineu dat în onoarea unui om de afaceri din Chicago. Apărând slăbit, Jiang s-a poticnit la urcatul scărilor. După discursul său, Jiang a trebuit să fie ajutat să coboare podiumul de consulul general adjunct, Shen Weilian. Primarul din Chicago, Daley, care ştia că Jiang era un criminal al propriului său popor, n-a participat la cină şi nici nu s-a întâlnit cu Jiang, invocând motive de sănătate.

La lăsarea serii, mulţimile de protestatari şi susţinători au plecat, cu excepţia grupului Falun Gong. Practicanţii Falun Gong s-au hotărât să stea de veghe toată noaptea în faţa hotelului. Asigurată fiind de bunele maniere ale grupului şi de atitudinea sa paşnică, poliţia a lăsat doar o singură maşină la intrarea în hotel. Practicanţii Falun Gong s-au aşezat de-a lungul trotuarelor şi peluzelor din faţa hotelului Ritz Carlton, petrecând toată noaptea acolo.

În dimineaţa zilei de 23 octombrie, Jiang a încercat din nou să părăsească hotelul printr-o intrare laterală, în scopul de a evita o confruntare cu protestatarii. Cu toate acestea, când limuzina sa ieşea pe poartă, în faţa sa era o mare de bannere Falun Gong şi strigăte care spuneau: "Falun Dafa este bună". De câteva ori, practicanţii Falun Gong au fost la doar trei metri distanţă de limuzina lui Jiang şi totuşi poliţia nu şi-a făcut griji pentru siguranţa acestuia. Poliţia văzuse natura paşnică a grupului la demonstraţiile anterioare. Mergând de-a lungul autostrăzii, la fiecare câteva minute din maşina lui Jiang se puteau vedea bannere Falun Gong.

La fel ca în Germania şi Islanda, personalul lui Jiang a exercitat presiuni asupra guvernului gazdă - în cazul acesta cel al Statele Unite - cu mult înaintea vizitei, cerând ca protestatarii (în special Falun Gong) să fie ţinuţi departe de ochii lui Jiang în timpul vizitei sale. Cu toate acestea, guvernul american a răspuns în mod simplu: "Bine aţi venit în America". Departamentul de Poliţie din Chicago le-a declarat practicanţilor: "Potrivit Constituţiei SUA, tuturor protestatarilor ar trebui să li se permită să organizeze evenimente într-un loc unde pot fi văzuţi şi auziţi. Drepturile voastre [ca practicanţii Falun Gong] vor fi cu siguranţă garantate”.

5. Citaţiile

Jiang n-a crezut niciodată că va fi dat în judecată de practicanţii Falun Gong din Chicago. Cu toate acestea, spre stupoarea sa, în acea săptămână începuse cea mai mare campanie legală împotriva unui dictator, de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial încoace. Ţinta era chiar el.

Jiang şi Biroul 610 erau acuzaţi de tortură, genocid şi crime împotriva umanităţii. Procesul intentat de practicanţii Falun Gong era pe parte civilă, astfel încât o citaţie trebuia livrată pârâtului în persoană[4]. Totuşi acest lucru s-a dovedit a fi dificil, pentru că Jiang a păstrat secretul asupra itinerariului său din Chicago. Chiar şi atunci când traseul lui era cunoscut, securitatea era extrem de strictă.

Pe 21 octombrie 2002, un tribunal din Illinois a emis o ordonanţă, care spunea că era acceptabil ca citaţia să fie predată personalului de securitate a lui Jiang, indiferent dacă era vorba de cel chinez sau american, pe parcursul şederii sale în Chicago, dacă era prea riscant sau chiar imposibil ca înmânarea somaţiei să aibă loc în mod personal către acesta. Chiar şi cu o astfel de excepţie, încă era foarte greu să-i fie înmânate actele, deoarece gărzile nu permiteau nimănui să se apropie de el, şi ele nu ar fi luat nimic de la ei, mai ales un element atât de sensibil precum o citaţie.

În ziua următoare, 22 octombrie, şapte oameni însărcinaţi cu remiterea de citaţii şi avocatul şef în cazul împotriva lui Jiang s-au întâlnit pentru aproape o oră la o firmă de detectivi particulari. Dintre cei şapte, trei erau detectivi particulari cu experienţă in procesul de remitere a somaţiilor, iar ceilalţi patru erau practicanţi Falun Gong, tineri de sex masculin (dintre care trei erau occidentali iar unul chinez).

În jurul orelor 16, Cory Fertel, unul dintre oamenii responsabili cu remiterea de somaţii, s-a dus la Secţia 18 de poliţie din Chicago, cu speranţa de a înmâna somaţia şefului poliţiei. În absenţa şefului, asistentul său a luat documentul. Jason Bobor, un alt om care remitea somaţii, l-a găsit chiar pe seful Secţiei 18, pe nume Griffin, care era de serviciu în afara hotelului. El i-a înmânat rapid somaţia după depăşirea gărzilor de securitate chineze şi după ce a făcut faţă presiunilor ofiţerilor de poliţie americani. Potrivit legii, Griffin era unul dintre cei care puteau lua somaţia, în numele lui Jiang Zemin sau a Biroului 610. Griffin a luat documentul şi a declarat că a înţeles obligaţiile care îi revin. Măsurile de securitate blocau remiterea somaţiei direct lui Jiang, dar remiterea ei prin intermediul unui membru al personalului său de securitate era considerată valabilă. Aşadar litigiul a debutat oficial.

Când a auzit că practicanţii Falun Gong l-au dat în judecată şi i-au remis somaţia, Jiang a căzut în canapea, cu faţa palidă şi tremurând. După ce şi-a revenit din şocul iniţial, l-a chemat pe Consulul General, Wei Ruixing, la el şi l-a mustrat aspru.

Wei, un diplomat veteran din Beijing, avea un trecut obscur. El s-a întors înapoi în China pentru un „concediu de odihnă” de trei luni, după ce s-a auzit în diverse comunităţii chineze din Chicago că era afemeiat. Nutrind intenţii dubioase, el voia de ceva timp să-l mulţumească pe Jiang, discreditând Falun Gong, folosind această manevră pentru a urca şi mai sus în guvern. Atunci când Jiang a lansat campania împotriva Falun Gong, cu câţiva ani înainte, Wei a mers în capitala statului Illinois, Springfield şi a atacat verbal Falun Gong. El a organizat mai târziu la consulat mai multe "sesiuni de studiu", de tipul celor din vremea Revoluţiei Culturale, pentru a "critica" Falun Gong.

Pe 4 noiembrie, scurt timp revenirea lui Jiang în China, după experienţa sa din Chicago, a fost înlăturat din funcţia de consul general. A fost trimis înapoi acasă, punându-se astfel capăt carierei sale politice şi sugerând primejdiile la care se supun cei ce-i stau prea aproape lui Jiang.

După ce Jiang s-a întors la Beijing, echipa de avocaţi care răspundea de caz a trimis în repetate rânduri rechizitoriul printr-o scrisoare recomandată către biroul lui Jiang, pentru a se asigura că le-a primit.

Pe 13 decembrie 2002, un pachet suplimentar a fost trimis prin intermediul Federal Express la biroul lui Jiang la complexul guvernamental Zhongnanhai din Beijing. Pachetul conţinea: un aviz emis de către grefier care conţinea programarea procesului atât în limba engleză, cât şi chineză; o scrisoare ataşată, atât în limba engleză şi chineză care explica înştiinţarea, copii ale rechizitoriului şi citaţiei, precum şi copii ale hotărârii judecătoreşti care autoriza reclamanţii să folosească mijloace alternative pentru a furniza pârâtului documentele legale. Ministerul Afacerilor Externe a primit primul pachetul de la curierul expres şi l-a transferat pe biroul lui Jiang din Zhongnanhai. Nu se putea spune concomitent "destinatar negăsit" şi “nu acceptă pachetul”. A T. Huang de la biroul său a semnat primirea coletului, fără a se gândi la ramificaţiile gestului său. Până în ziua de azi, mişcarea lui Huang încă este subiect de glumă care circulă printre elitele PCC.

Fiind acuzat de practicanţi Falun Gong că a orchestrat tortură în masă şi genocid, Jiang a cerut şefului biroului central al Partidului Comunist Chinez, Jia Ting'an, să demareze imediat discuţiile cu guvernul SUA şi să ceară ca acest caz să fie amânat pe motive de "imunitate ca şef de stat”. Între timp, Jiang i-a chemat pe Luo Gan şi Yongyue Xu - ministrul Securităţii de Stat şi le-a ordonat: "Aflaţi cine sunt reclamanţii atât din China şi din străinătate. Arestaţi-i pe toţi! “

Luo a acţionat de îndată şi a ordonat ca poliţia să înceapă investigaţiile imediat. Mişcarea a dus la arestarea şi detenţia arbitrară a mai multor aderenţi Falun Gong, rude ale celor care demaraseră procesul în SUA.


[1] Robert Lawrence Kuhn, Omul care a schimbat China: Viaţa şi moştenirea lui Jiang Zemin (New York: Crown, 2004), 490.

[2] Rezoluţia simultană 188, "Exprimând directiva Congresului, conform căreia Guvernul Republicii Populare Chineze ar trebui să înceteze persecuţia împotriva practicanţilor Falun Gong," 25 iulie 2002.

[3] O fotografie a anunţului este disponibilă la adresa: http://www.clearharmony.net/a_images/2005/06/2005-06-12-2005-6-11-sin-rj-05.jpg.

[4] Acţiunea juridică îi învinuia pe Jiang şi Biroul "610", de crime în temeiul legii Alien Tort Act şi Legea de Protecţie a Victimelor Torturii şi în conformitate cu definiţiile enunţate în Convenţia Naţiunilor Unite privind Prevenirea şi Pedepsirea Crimei de Genocid. O copie a plângerii şi a altor documente juridice sunt disponibile la http://www.upholdjustice.org/ .

[5] Până la acel moment, numărul de aderenţi Falun Gong ucişi se ridica la câteva sute. Numărul celor executaţi de poliţie ar fi fost considerabil.

va urma...

(Copyright © 2005 The Epoch Times)

Înapoi la Cuprins

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii