Orice pentru putere: povestea adevărată a dictatorului chinez Jiang Zemin: Capitolul 19 (1)

Capitolul 19
Capitolul 19 (Luis Novaes / Epoch Times)

2002 - Anul începutului sfârşitului pentru Jiang Zemin. Dat în judecată, Jiang înşfacă puterea militară pentru a evita pedeapsa

Anul 2002 a fost sumbru pentru Jiang Zemin. Era bântuit de teama de a pierde puterea şi, ca atare, a-şi vedea crimele expuse.

1. Interceptarea canalelor TV

De ani de zile, persecuţia lui Jiang împotriva Falun Gong a fost susţinută prin mijloace precum răspândirea minciunilor, ascunderea adevărului şi torturi brutale. Cea mai mare teamă a lui Jiang era aceea că publicul va reuşi să treacă de blocajul informaţional pe care personal l-a pus la punct şi va descoperi adevărul despre persecuţie.

Teama lui Jiang s-a adeverit în oraşul Changchun, capitala provinciei Jilin şi locul din care era fondatorul Falun Gong, dl. Li Hongzhi. De acolo a pornit răspândirea Falun Gong la începutul anilor '90.

În noaptea de 5 martie 2002, programul a opt staţii TV cu difuzare prin cablu a fost întrerupt şi înlocuit cu un documentar de patruzeci şi cinci de minute despre Falun Gong. Difuzarea a inclus materiale video precum "Auto-incendiere sau Decepţie" şi "Răspândirea Falun Dafa în întreaga lume".

Minciunile propagandei Partidului Comunist Chinez, spuse de ani de zile, au fost demontate în mai puţin de o oră. Videoclipurile au arătat popularitatea rapidă de care se bucura Falun Gong în China continentală înainte de represiune şi răspândirea ei în lumea întreagă, prezentând adevărul despre Falun Gong şi învăţăturile sale nobile bazate pe Adevăr, Compasiune şi Toleranţă. Sute de mii de oameni din oraşul Changchun au fost uimiţi de documentarul "Auto-incendiere sau Decepţie", care analiza în slow-motion imaginile incidentului înscenat de auto-incendiere, transmis iniţial de CCTV, subliniind inconsecvenţele sale, una câte una. A doua zi, secvenţa încetinită în care se arăta cum una dintre victime, Liu Chunling, era lovită în cap pe la spate de către un ofiţer de poliţie în timp ce ardea, a devenit subiect de discuţie în oraş, la birou, în autobuz, la şcoală sau la supermarket, demonstrând impactul asupra oamenilor la aflarea adevărului despre înscenarea ce le-a fost servită.

Chiar şi cartea lui Kuhn, "Omul care a schimbat China", scrie despre incidentul interceptării canalelor TV de către aderenţii Falun Gong. Kuhn scrie: "La oră de audienţă maximă, când toată lumea a văzut programele despre Falun Gong, oraşul s-a animat"[1].

Jiang a fost zguduit de o criză de furie când a auzit vestea despre interceptarea semnalului TV din acea noapte, care se pare că a ţinut minute întregi. Apoi a reacţionat lovind cu pumnul în masă şi strigând: "Chemaţi-i pe Zeng Qinghong şi Luo Gan imediat!"

Secretarul lui Jiang, deşi era deja obişnuit cu temperamentul şefului sau, nu-l mai văzuse niciodată aşa de supărat şi violent. Pe deplin conştient de gravitatea situaţiei, secretarul a ridicat receptorul cu o mână tremurândă.

Ca urmare a sugestiilor lui Zeng şi Luo, Jiang a ordonat implementarea nivelului 2 de alertă de război în regiunea militară Shenyang şi nivelul 1 de alertă în regiunea militară Changchun şi în rândul poliţiei armate din provincia Jilin. Luo a ordonat Biroului Securităţii Publice din Jilin şi Biroului Securităţii Publice din Changchun să investigheze interceptarea semnalului TV şi să rezolve acest caz într-un termen scurt. Când Luo era la telefon, spunându-le oamenilor ce să facă, Jiang a ordonat: "Spuneţi-le tuturor agenţilor de poliţie să împuşte mortal orice practicant Falun Gong care a fost implicat în interceptarea TV. Ucideţi-i fără nici o excepţie! Vă garantez că orice ofiţer care va ucide practicanţii Falun Gong nu va fi tras la răspundere. Acest caz trebuie să fie rezolvat în termen de o săptămână, altfel şeful partidului din oraşul Changchun, precum şi şefii de poliţie de mai multe niveluri, vor trebui să demisioneze”.

Acţionând la comanda lui Jiang, Luo s-a implicat personal în acest caz. La miezul nopţii de 12 martie 2002, practicantul Falun Gong Liu Haibo din Changchun a fost arestat şi torturat până la moarte în timpul interogatoriilor de către poliţia din Kuancheng. Era suspectat că ar fi protejat alţi practicanţi Falun Gong care au fost implicaţi în emisia TV. Chang Xiaoping, primul şef-adjunct din Partid şi şef al biroului 610 din Changchun, a ajuns la secţia de poliţie Kuancheng în aceeaşi noapte şi a dat următoarele instrucţiuni: în primul rând tratarea problemei Falun Gong era o sarcină politică dificilă, ce trebuia realizată, chiar dacă însemna vărsare de sânge; în al doilea rând, secretul trebuia să fie menţinut cu orice preţ, pentru a nu leza imaginea Chinei la nivel internaţional, şi în al treilea rând, departamentelor disciplinare, ale procuraturii, şi de monitorizare la toate nivelurile li s-a interzis să cerceteze victimele Falun Gong "de dragul stabilităţii generale”.

Între timp, Jiang şi-a dirijat departamentele de propagandă să producă programe TV ce acuzau Falun Gong de interceptarea ilegală a semnalului posturilor de televiziune. Aceste programe nu vorbeau publicului despre conţinutul filmelor Falun Gong, doar aminteau vag că transmisia era menită să promoveze Falun Gong. Programele au reiterat de asemenea alte minciuni, cum ar fi faptul că Falun Gong ucide persoane. În realitate, practicanţii Falun Gong au difuzat clipuri în care se arăta adevărul despre persecuţie, dezvăluind că practicanţii erau ucişi de mâna poliţiei, nicidecum făptaşii unor crime. Jiang a încercat în mod deliberat să ascundă această realitate, prin acoperirea unor minciuni anterioare cu alte minciuni.

PCC a pretins că transmisiile Falun Gong erau ilegale, dar şi aici lucrurile sunt neclare. Având în vedere natura extrajudiciară, ilegală a persecuţiei împotriva Falun Gong, "legile" pe care practicanţii se presupune că le-au încălcat erau deja discreditate. Unii cercetători au conchis următoarele: “Să presupunem că unei persoane îi este interzis să părăsească o cameră pe fereastră cât timp uşa este deschisă. În cazul în care uşa este blocată sau sigilată, atunci desigur că oamenii au dreptul de a ieşi pe fereastră, dacă nu au o deschidere în plafon. Într-un loc în care drepturile fundamentale ale omului sunt negate, toate încercările paşnice de a-şi recâştiga aceste drepturi sunt în conformitate cu legea - legea morală".

Interceptarea semnalului TV, care nu a avariat în nici un fel instalaţiile TV, a transmis doar un mesaj video şi o voce. Aşadar, nu se putea susţine că măsura, care implica dreptul legitim a zeci de milioane de practicanţi Falun Gong, trebuia respinsă în baza faptului că poate "au existat unii oameni care au fost deranjaţi". Chiar şi la o demonstraţie aprobată de guvern pot apare congestii în spaţiile publice, "deranjând" oamenii care se grăbesc. Acesta este preţul plătit pentru a proteja drepturile omului şi este normal în lumea de astăzi. Ba mai mult, programele TV ce denunţau Falun Gong au fost difuzate în ultimii ani de către posturile de televiziune aflate sub controlul lui Jiang, iar multe dintre acestea s-au dovedit a fi extrem de deranjante pentru telespectatori.

Pe Jiang nu-l interesa motivul lor, dar îi ura vehement pe cei ce au fost implicaţi în interceptarea semnalului TV şi nu dorea nimic altceva decât exterminarea lor. Pe 24 martie 2002, poliţia l-a răpit pe Liu Chengjun, un alt adept Falun Gong care era implicat. Poliţia l-a împuşcat pe Liu în picioare, după ce era deja în cătuşe şi înlănţuit, rănindu-l grav. Liu a fost torturat fără milă în detenţie, înainte de a fi condamnat în mod ilegal la nouăsprezece ani de închisoare. A murit în închisoare, maltratat de răpitorii săi pe 26 decembrie 2003.

Interceptări asemănătoare ale semnalului TV au avut loc şi în alte oraşe, acoperind atât semnalul prin cablu, cât şi pe cel prin satelit. Potrivit unor statistici incomplete, din martie 2002 până în octombrie 2003, practicanţii Falun Gong au interceptat semnale TV în peste douăzeci de oraşe din provinciile Heilongjiang, Shandong, Hebei, Gansu şi Qinghai , precum şi în oraşul Chongqing. Şi în aceste cazuri ei au difuzat, în mod similar, clipuri în care dezvăluiau crimele lui Jiang.

În iulie 1999, de îndată ce persecuţia la scara naţională împotriva Falun Gong a început, Jiang a activat întregul aparat de propagandă al Chinei pentru a defăima Falun Gong, refuzând practicanţilor orice oportunitate de a clarifica lucrurile şi a se apăra împotriva declaraţiilor care îi calomniau. Prin organizarea mascaradei cu incendierea din piaţa Tiananmen şi amuţind cu forţa vocea Falun Gong, Jiang a reuşit să aducă în punctul de fierbere ura publicului faţă de Falun Gong. Dacă o persoană care era împotriva Falun Gong ar fi fost întrebată de unde provenea ura sa, ea ar fi spus probabil: "De la ceea ce am văzut pe CCTV." Cu optzeci şi şase la sută din populaţia Chinei având acces la TV, propaganda televizată a devenit cel mai eficient instrument al lui Jiang în încercarea sa de a discredita Falun Gong. De aceea, nu mică i-a fost surpriza când a văzut acţiunile sale discreditate prin acelaşi mediu.

2. Împotmolit în probleme

Interceptările semnalelor TV din 2002 nu au fost ultima ocazie în care Jiang s-a confruntat cu consecinţele la decizia sa de a persecuta Falun Gong.

În aprilie 2002, practicanţii Falun Gong au acţionat în justiţie Ministerul chinez al Securităţii Publice, Ministerul Securităţii de Stat şi CCTV la tribunalul din Washington DC. În luna iulie, legislatorii Camerei Reprezentanţilor din SUA au adoptat Rezoluţia 188 printr-un vot de 420 la 0, prin care se cerea ca Jiang să oprească persecuţia Falun Gong din China. [2]

De cealaltă parte a Atlanticului, Jiang a întâlnit, de asemenea, proteste împotriva campaniei sale de persecutare a Falun Gong în timpul unei vizite în Germania în luna aprilie şi în Islanda în luna iunie. În timp ce era în Germania, Jiang a devenit atât de îngrozit la vederea tricourilor galbene şi albastre - culori folosite de practicanţii Falun Gong - încât a cerut poliţiei germane să ţină cele două culori departe de ochii săi. A fost atât de paranoic încât a cerut poliţiei să sudeze capacele de la canalizare de-a lungul traseului convoiul său. Jiang nu a îndrăznit să intre sau să iasă din hotelul său prin intrarea principală. A folosit ieşirile pentru gunoi. Şi-a schimbat frecvent programul şi traseele, cauzând frustrare şi plângeri din partea gazdelor.

Înainte de a ajunge în Islanda, Jiang a exercitat presiuni asupra guvernului islandez cerându-i să interzică intrarea în ţară a practicanţilor Falun Gong. Măsura, cu care oficialii au fost de acord, a declanşat proteste dramatice împotriva lui Jiang din partea a mii de localnici. În ziua sosirii lui Jiang, cel mai mare ziar din Islanda a postat un anunţ pe patru pagini, cerând scuze practicanţilor Falun Gong. Reclama, care a fost sponsorizată de 450 de persoane, inclusiv parlamentari, a făcut destulă agitaţie în Islanda. Titlul reclamei consta în trei caractere mari chinezeşti care însemnau: "NE PARE RĂU", urmată subtitlul în islandeză care spunea: ”Ne cerem scuze practicanţilor Falun Gong". Textul spunea: “Guvernul islandez a luat o decizie eronată cedând în faţa dictatorului Jiang Zemin, restricţionând intrarea practicanţilor Falun Gong pe insulă pentru proteste paşnice. Islandezilor le este ruşine de această decizie şi ei îşi cer scuze faţă de toţi practicanţii Falun Gong" [3].

O coincidenţă neobişnuită, având de a face cu nişte broaşte, a avut loc atât în Germania cât şi în Islanda. În aprilie, cu două zile înainte de sosirea lui Jiang în Germania, mai multe postere mari, identice, au apărut brusc în diferite staţii de cale ferată. Pe partea de sus a posterelor scria: "Fiţi atenţi", în timp ce două broaşte aşezate de fiecare parte a imaginii cu trupurile unul spre celălalt se uitau în sus la o broască mare, încoronată, cu o burtă albă. În partea de jos a posterului se putea citi: "Vine cel mare". În mod similar, cu două zile înainte ca Jiang să ajungă în Islanda, cel mai mare ziar din ţară a publicat o fotografie cu o broască mare, fără nici un motiv. Nu era o broască obişnuită, ci una râioasă. Când Jiang a vizitat Statele Unite, la sfârşitul lunii octombrie, un restaurant chinezesc din apropierea consulatului a folosit o broască mare ca simbol pentru unul dintre postere sale. De asemenea în China s-a întâmplat un lucru ciudat pe site-ul Xinhua.com. De îndată ce se deschidea pagina principală, o broască verde apărea imediat, ţopăia, şi apoi dispărea.

Un alt fenomen care îl urmărea pe Jiang în călătoriile sale, fie că era vorba de Germania, Islanda sau Statele Unite ale Americii, era un vânt rece şi nori negri. În timpul şederii sale în Islanda, Jiang a vizitat o ​​fântână renumită, în apropiere de capitala Reykjavik. În momentul sosirii lui Jiang, o jumătate din coloana de apă ce ţâşnea din fântână a devenit neagră, plină de mizerie şi murdărie. Cerul de deasupra jumătăţii murdare a apei era acoperit cu nori negri, iar cealaltă jumătate a cerului a rămas luminoasă. Un localnic a exclamat: "N-am mai văzut niciodată astfel de apă neagră ieşind din fântână."

Vizita lui Jiang se pare că a aducea ghinioane, unora dintre cei implicaţi în primirea sa. Profesorul Li de la Institutul de limbi străine din Beijing şi soţia sa s-au mutat în capitala Islandei după ce s-au pensionat, venind la fiul lor care locuia cu familia acolo. La câţiva ani după ce s-a stabilit în Islanda, Li a devenit unul din liderii locali ai chinezilor emigranţi. Atunci când Jiang a vizitat ţara, oficialii de la ambasada chineză au încercat să-şi mulţumească liderul prin angajarea studenţilor chinezi locali şi a imigranţilor ca să-l întâmpine pe Jiang. Acesta s-a întâlnit mai târziu cu reprezentanţi ai mulţimii conduse de Li. Evenimentul a fost difuzat de CCTV şi inclus în programul de ştiri. La o zi sau două după ce Jiang şi delegaţia sa au plecat din Islanda, Li şi familia sa au ieşit cu maşina. Erau cinci persoane în maşină: Li şi soţia sa, fiul său (care conducea), soţia fiului său şi nepotul în vârstă de un an. În timp ce mergeau, maşina a derapat brusc de pe şosea, căzând într-un lac. Toată lumea din maşină a murit în accident, cu excepţia fiului lui Li, care a răzbit până la ţărm, spărgând o fereastră.

3. Povestea din spatele grătarului din Crawford

Unul dintre motivele pentru nervozitatea lui Jiang din 2002, era faptul că mult înainte de Congresul al şaisprezecelea al Partidului, diferite fracţiuni din cadrul PCC, promovau ideea că Jiang ar trebui să-i predea puterea lui Hu Jintao, precum aranjase Deng Xiaoping. Jiang, care nu era încă pregătit să demisioneze, a făcut vizite în străinătate destul de dese, pentru a crea impresia printre guvernele străine şi conducerea de vârf a Chinei că el era "indispensabil" în relaţiile externe ale Chinei.

În ciuda sănătăţii sale precare, (în repetate rânduri, el era trimis la camera de urgenţă 301 a spitalului militar), Jiang a insistat să călătorească în lume pentru a-şi consolida puterea. În 2002, a făcut mai multe călătorii în străinătate decât în oricare alt an, vizita sa din Statele Unite, de la sfârşitul lunii octombrie, fiind punctul culminant.

Jiang a vizitat Statele Unite pentru a participa la un grătar la ferma preşedintelui George W. Bush în Crawford, Texas. Puţini liderii lumii au fost invitaţi la ranch-ul lui Bush, iar cei care au fost, considerau că este o mare onoare şi erau invidiaţi de ceilalţi. Acţionând prin intermediul Ministerului de Externe al Chinei, Jiang a făcut o cerere ca Bush să-i trimită o invitaţie, dar lui Bush nu-i plăcea deloc Jiang. Deşi Ministerul de Externe al Chinei a exprimat dorinţa lui Jiang în mai multe moduri diferite, Bush s-a prefăcut că nu înţelege şi nu a răspuns cererii conform aşteptărilor. Bush a acceptat într-un final, numai după ce a văzut că nu mai putea evita trimiterea invitaţiei. Imediat, guvernul chinez a declarat public în China că Jiang este "foarte respectat" de către Bush şi că cei doi sunt prieteni vechi. Între timp, în New York, China a semnat afaceri în valoare de 4,7 miliarde dolari, cu treisprezece mari corporaţii multinaţionale - acesta fiind preţul care asigura prezenţa lui Jiang la grătarul de la fermă.


[1] Robert Lawrence Kuhn, Omul care a schimbat China: Viaţa şi moştenirea lui Jiang Zemin (New York: Crown, 2004), 490.

[2] Rezoluţia simultană 188, "Exprimând directiva Congresului, conform căreia Guvernul Republicii Populare Chineze ar trebui să înceteze persecuţia împotriva practicanţilor Falun Gong," 25 iulie 2002.

[3] O fotografie a anunţului este disponibilă la adresa: http://www.clearharmony.net/a_images/2005/06/2005-06-12-2005-6-11-sin-rj-05.jpg.

[4] Acţiunea juridică îi învinuia pe Jiang şi Biroul "610", de crime în temeiul legii Alien Tort Act şi Legea de Protecţie a Victimelor Torturii şi în conformitate cu definiţiile enunţate în Convenţia Naţiunilor Unite privind Prevenirea şi Pedepsirea Crimei de Genocid. O copie a plângerii şi a altor documente juridice sunt disponibile la http://www.upholdjustice.org/ .

[5] Până la acel moment, numărul de aderenţi Falun Gong ucişi se ridica la câteva sute. Numărul celor executaţi de poliţie ar fi fost considerabil.

va urma...

(Copyright © 2005 The Epoch Times)

Înapoi la Cuprins

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Opinii