Orice pentru putere: povestea adevărată a dictatorului chinez Jiang Zemin: Capitolul 16 (2)

O fetiţă de nouă ani a fost supusă violului în grup

Există prea multe istorii înspăimântătoare legate de torturile aplicate aderenţilor Falun Gong, pentru a putea fi enumerate aici. La una din ele a fost martoră o practicantă numită Liu. Ea a rămas la Beijing mai mult timp pentru a depune apel pentru propriul său caz. Ea a povestit despre experienţa sa de trei zile de detenţie într-un spital de psihiatrie din Changping. În vara anului 2002, dna Liu a mers la Beijing pentru a se adresa guvernului, dar a fost luată de o maşină de poliţiei din centrul de detenţie şi repatriere din Changping. În arest, după ce a protestat faţă de încarcerarea sa, a fost trimisă la spitalul psihiatric al regiunii Changping. A fost trimisă acolo nu pentru a fi pedepsită şi nici din cauza unor tulburări psihice. Liu a declarat că de la începutul până la sfârşitul şederii sale în spital, nu a văzut niciodată vreun medic sau asistentă medicală. Acolo se aflau ofiţeri de poliţie sau criminali. Toţi purtau centuri din piele, iar dacă cineva ieşea "afară din linie", cum spuneau poliţiştii, era bătut cu cureaua. Deţinuţii nu aveau dreptul să circule liber, însă killerii puteau intra şi ieşi din camere oricând doreau. Liu era închisă într-o cameră ferecată cu trei porţi de fier. Nici un medic nu supraveghea nimic.

În total ea a petrecut acolo trei nopţi. Îşi aminteşte cum într-o noapte, trei criminali, cu poreclele "cap-mare", "părosul" şi "ceainic", care abia de legau două cuvinte, au intrat în camera ei şi au violat împreună o fetiţă de nouă ani. Conform declaraţiilor dnei Liu, părinţii copilei practicau Falun Gong. Părinţii, de asemenea, erau deţinuţi în aceeaşi închisoare şi mai târziu au fost ucişi. Ulterior, în aceeaşi noapte încă trei criminali au violat fetiţa. Liu îşi amintea că fetiţa era complet distrusă şi plângea amarnic. Nimeni din cei care au fost martori, nu au îndrăznit să spună ceva pentru a opri violenţa. A fost un adevărat infern pe pământ.

Liu a spus că a citit mai multe capitole din "Nouă Comentarii despre Partidul Comunist" şi ceea ce a simţit este că atrocităţile descrise, la care au fost supuşi practicanţii Falun Gong, sunt departe de realitatea la care sunt supuşi practicanţii, care este mult mai înspăimântătoare. Ea a explicat că, în perioada în care s-a aflat în spitalul de psihiatrie din Changping, n-a dormit niciodată până în zori şi în fiecare noapte plângea, simţind o frică puternică.

Mărturia fostului ofiţer de poliţie al Biroului 610

Povestirile interne ale Biroului 610 afirmă că tot mai mulţi funcţionari ai Partidului Comunist încep să tolereze cu greu persecuţia unor oameni nevinovaţi şi cetăţeni buni şi de aceea preferă să părăsească PCC.

În ceea ce priveşte torturile, Hao Fengjun, un fost ofiţer al Biroului 610, care a emigrat în Australia în mai 2005, a descris situaţia în felul următor: "Mă duceam la serviciu împreună cu o femeie-ofiţer în închisoarea secţiei Nankai a Departamentului Securităţii Publice din Tianjin. Când am ajuns la închisoare, situat pe strada Ervey, regiunea Nankai, am văzut-o pe Sun Ti, culcată pe masa de interogatoriu. Ochii lui Sun Ti erau umflaţi din cauza bătăilor. Poliţistul care o interoga - Mu Ruili - era căpitan al unităţii doi a Biroului 610 al Departamentului Securităţii Publice. Mu ţinea o tijă de oţel cu un diametru de 1,5 cm, cu şuruburi înfiletate, pe care se vedeau pete de sânge. Pe masă era un baston electric de înaltă tensiune". [4] " Sun... mi-a arătat spatele. Am fost şocat. Practic, tot spatele era negru, iar din două răni, aproximativ de 20 cm lungime, se scurgea lent sânge”. „Am văzut, de asemenea, cum un poliţist o bătea cu o bară de metal, lungă de doi metri. Văzând acestea, am înţeles că nu aş putea avea un asemenea serviciu".

După iulie 1999, un număr mare de practicanţi Falun Gong care au mers să facă apel la guvern, au fost răpiţi. Hao Fengjun a declarat: "Trei femei practicante [Falun Gong] au fost trimise la unitate. Aveau aproximativ patruzeci - cincizeci de ani. Toate au fost supuse interogatoriului. Timp de zece zile de interogatoriu, am putut auzi ţipetele lor extrem de pătrunzătoare, când mă îndreptam spre locul de muncă. Mai târziu, colegul meu de la departamentul de poliţie judiciară mi-a spus că li s-a ordonat, prin orice mijloace, oneste sau prin înşelăciune, să le impună practicanţilor Falun Gong să-şi dezvăluie numele şi adresele".

În ceea ce priveşte crimele, potrivit unui raport al agenţiei de ştiri din Australia, din 9 iunie 2005, un fost poliţist care nu a dorit să-şi dezvăluie numele, a confirmat că a fost martor al unui caz în care un practicant Falun Gong a fost torturat până la moarte într-o unitate de poliţie unde a activat martorul. Bernard Collier, un avocat respectat din Canberra, a fost invitat la emisiunea televizată „Lateline” a companiei Australian Broadcasting Corporation. El a declarat: "A auzit că cineva este bătut la secţia de poliţie şi s-a grăbit să intervină, dar a fost rugat să nu să se implice şi să plece. A urcat la etaj. Dar nu a reuşit să facă faţă mustrărilor de conştiinţă şi s-a întors, cerându-le să se oprească". Dar era prea târziu, practicantul Falun Gong fusese torturat până la moarte. “A văzut un bărbat gol, cu capul aplecat peste scaun. Picioarele lui erau întinse. Era evident că era deja mort. S-a speriat enorm de cele văzute".

Han Guanshen, fostul şef al departamentului juridic al oraşului Shenyang, provincia Liaoning, care, de asemenea, a fost cândva director adjunct al Departamentului de Securitate Publică din oraşul Shenyang, a fugit în Canada, în septembrie 2001. El a mărturisit că la ordinele lui Jiang Zemin, la acel moment se făceau numeroase abuzuri pentru a opri practicanţii Falun Gong să meargă cu proteste la Beijing [la guvernul central]. "Din acest motiv au fost luate măsuri începând cu guvernul central până la administraţia locală. Una din măsurile de control luate consta în faptul că, dacă mai mult de trei practicanţi Falun Gong veneau să facă apel, atunci Secretarul adjunct şi chiar Secretarul oraşului trebuiau să-şi facă "autocritica" în faţa funcţionarilor provinciali. Pentru a-şi salva funcţia şi imaginea şi a evita vizita la consiliul provincial pentru "autocritică", liderii fiecărui oraş au început să recurgă la forţa poliţiei şi la bani pentru a preveni plecarea practicanţilor Falun Gong la Beijing". "Lagărul de muncă Masanjia a întreprins toate măsurile de tortură şi violenţă, pentru a îmbunătăţi indicatorul "reeducărilor" [adică declaraţii de renunţare la practică]. Eu nu ştiam asta la început, dar mai târziu am descoperit că Ministerul Justiţiei ordonase tuturor oraşelor să meargă la Masanjia pentru a învăţa metodele lor de "reeducare". Modalitatea principală utilizată în Masanjia - aplicarea bastoanelor electrice". Practicanta Gao Rongrong, angajata departamentului financiar al Academiei Artelor Frumoase Lyusyun din Shenyang, a fost supusă torturii, care a durat mai mult de 6 ore. Pe 7 mai 2004 în lagărul de muncă Longshan, Tang Yubao şi Jiang Zhaohua i-au ars faţa cu bastoanele electrice. Faţa ei frumoasă a fost puternic distrusă. Un an mai târziu, Gao Rongrong a fost torturată până la moarte.

Începând cu 20 iulie 1999 şi până în prezent, mii de practicanţi Falun Gong, inclusiv femei gravide, persoane în vârstă şi copii mici au fost trimişi în lagăre de muncă fără judecată. Peste 500 practicanţi au fost oficial condamnaţi la închisoare. Unii au fost condamnaţi la 18 ani închisoare. Sute de mii de cetăţeni nevinovaţi au fost reţinuţi şi majoritatea au fost trataţi inuman. Cel mai şocant este faptul că peste o mie de practicanţi Falun Gong au fost închişi în spitale de psihiatrie, unde au fost injectaţi cu diverse substanţe, vătămând-li-se sistemul nervos. Până în iunie 2005, peste două mii şi jumătate de decese au fost confirmate în închisori. În plus, locaţia altor mulţi adepţi ai acestei practici spirituale nu se cunoaşte. Profunzimea şi amploarea acestui dezastru este încă dificil de evaluat.

2. Tentative de omor

Invidia lui Jiang depăşeşte înţelegerea multor oameni. Numai o invidie puternică se transformă în ură şi provoacă acţiuni iraţionale.

Când Jiang a ajuns în Beijing, a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru a-i predispune pe toţi din jur. Când l-a întâlnit pe Wu Shaozu, directoarea Comitetului Naţional de Educaţie Fizică, a vorbit despre sport şi alte ştiri din domeniul recreări, cum ar fi boxul şi şahul. După ce Jiang a preluat puterea, Wu Shaozu a fost eliberată din funcţie, pentru că simpatiza cu Falun Gong. Atunci când Jiang a vizitat reşedinţa lui Deng Xiaoping, a făcut un schimb modest de opinii despre arta cinematografică a celebrei Liu Xiaoping. Mai târziu, când şi-a consolidat puterea, s-a răzbunat pe ea, deoarece Wu făcuse o glumă pe seama lui în trecut. A fost arestată, toate bunurile i-au fost vândute şi i-a fost impusă o amendă mare. Jiang a declarat că abia dacă o va lăsa în viaţa. Toţi cei care au fost prezenţi la reşedinţa lui Deng Xiaoping şi care au fost martori ai făţărniciei lui, au fost trimişi în regiuni îndepărtate. Chiar şi Den Zhifang, fiul lui Deng Xiaoping, a fost pedepsit.

Trierea oamenilor care nu-i mai conveneau lui Jiang nu era planificată în prealabil, aşa cum îşi pot imagina oamenii din exterior. Niciodată nu a fost suficient de inteligent pentru asta. El îşi elimina adversarii politici în baza unor motive foarte simple: uneori aceştia îl contraziceau, se apropiau prea mult de femeile care îi plăceau lui Jiang, inconştient făceau ceva ce Jiang credea că este interzis, sau chiar nu făceau absolut nimic, ci doar îi provocau lui Jiang un anumit disconfort.

Jiang a insistat asupra suprimării Falun Gong, în ciuda opoziţiei tuturor. El a găsit un şir de motive nefondate, superficiale, însă în interior era o invidie profundă faţă de fondatorul Falun Gong, invidie care s-a dovedit a fi insuportabilă şi care l-a determinat să-şi continue eforturile.

După ce încercarea lui Jiang de a-l extrăda pe fondatorul Falun Gong, prin reducerea soldului balanţei comerciale cu SUA cu 500 milioane dolari a eşuat, Zeng Qinghong a emis un ordin secret reţelei de agenţi chinezi pentru asasinarea acestuia. Ministerul Securităţii de Stat şi a Statului Major General al Armatei de Eliberare a Poporului, au creat împreună un grup de lucru special responsabil de identificarea locaţiei fondatorului Falun Gong, dl. Li Hongzhi, precum şi angajarea şi instruirea ucigaşilor, pentru a pregăti asasinarea dlui Li Hongzhi.

În decembrie 2000, Jiang a aflat că fondatorul Falun Gong se va deplasa în Taiwan pentru a se întâlni cu discipolii săi. În acest context, Zeng Qinghong şi-a trimis oamenii în Taiwan pentru a stabili contacte cu structurile mafiote locale. Zeng a planificat asasinarea, oferind 7 milioane de dolari asasinilor din Taiwan. Deoarece fondatorul Falun Gong a aflat despre intenţiile lor, în ultimul moment şi-a anulat vizita în Taiwan. Ca rezultat, Jiang a pierdut banii.

Jiang şi Zeng au fost dezamăgiţi şi furioşi şi au mers chiar mai departe, emiţând ordine militare pentru grupul operativ, cerând-i asasinarea fondatorului Falun Gong cu orice preţ. Scopul acestui grup operativ a fost de a crea probleme, calomniind Falun Gong, înşelând opinia publică, instigând-o împotriva Falun Gong, căutând posibilităţi de a-l omorî pe fondatorul Falun Gong cu orice preţ, inclusiv cu preţul vieţilor umane. Jiang a aprobat cheltuieli de $ 500 000, în calitate de onorariu pentru recrutarea unor femei, organizând o "echipă a sinucigaşilor", urmând exemplul Tigrilor eliberatori Tamili din Sri Lanka, unde femeile comiteau acţiuni sinucigaşe. Planul era ca atunci când fondatorul Falun Gong ar fi participat la conferinţele discipolilor privind schimbul de experienţă, ele să pretindă că sunt practicante Falun Gong, să se apropie de el şi să detoneze explozivele de pe corpurile lor.

Imediat după conferinţa privind schimbul de experienţă din Hong Kong din 2001, Jiang a primit un raport secret că practicanţii Falun Gong vor organiza o conferinţă în perioada 13-14 ianuarie şi că pe 14 ianuarie fondatorul Falun Gong va veni pentru a ţine un discurs. Jiang a emis imediat un ordin secret, ca această ocazie de asasinare să nu fie pierdută cu niciun preţ, pe teritoriul aflat sub controlul lor. Ulterior, Statul General Major al Armatei de Eliberare a Poporului, Ministerul Securităţii de Stat şi Departamentul de Securitate Publică şi-au coordonat eforturile pentru a crea un plan de asasinare, sub numele de cod "114". La acea vreme, mai toate organizaţiile criminale ale PCC din Asia de sud-est, Hong Kong şi Macao erau implicate în plan prin constrângerea şi şantajul PCC. Pentru a evita orice suspiciuni, planul trebuia să fie executat de organizaţiile criminale locale. În ceea ce priveşte planul său secret, Jiang era convins că totul se va desfăşura fără vreo problemă. Când conferinţa a început, asasinii stăteau neclintiţi în aşteptarea fondatorului Falun Gong şi credeau că totul a fost îndeplinit, cu excepţia obţinerii compensaţiilor de la şefii lor.

Însă, pe 14 ianuarie, fondatorul Falun Gong nu a apărut. Spionii erau înspăimântaţi. În cele din urmă, conferinţa a luat sfârşit şi organizatorii au citit discursul de salut al fondatorului Falun Gong. Un nou plan de asasinare eşuase. După ce Jiang şi Zeng au aflat vestea, au rămas şocaţi. În discursul său fondatorul Falun Gong menţiona că telegrama va constitui o lovitură mare pentru cineva anume.

Abia mai târziu asasinii au înţeles că fondatorul Falun Gong le cunoştea foarte bine intenţiile. Planul, care fusese un motiv de fericire deosebită pentru Jiang, s-a spulberat.

În ciuda invidiei lui Jiang şi planului de asasinare, influenţa fondatorului Falun Gong era în continuă creştere. În 2001, după mai multe luni de discuţii, "Asia Week” l-a numit pe dl. Li Hongzhi cea mai influentă personalitate a anului, în timp ce Jiang ocupa doar locul patru. Asia Week a comunicat că într-o perioadă scurtă de nouă ani, Falun Gong a atras în mod rapid peste o sută de mii (cifra este mult subestimată) de practicanţi în întreaga lume. Şi chiar confruntându-se cu persecuţiile violente din partea PCC, influenţa Falun Gong continuă să crească în mod constant. Deşi dl. Li Hongzhi apărea în public doar de câteva ori, practicanţii Falun Gong îl stimau şi susţineau enorm.

Din cauza eşecurilor repetate, Jiang se înspăimânta tot mai mult. Grupul operativ se dezintegra, deoarece membrii săi se confruntau în mod constant cu tot felul de incidente inexplicabile. Tentativele de asasinare au luat sfârşit fără vreun rezultat.

De la conferinţa Falun Gong privind schimbul de experienţă din Los Angeles în 2003, dl Li Hongzhi a participat în toate evenimentele de scară largă din America şi a acordat mult timp pentru a răspunde la întrebările discipolilor săi.

De la începutul persecuţiei Falun Gong de către Jiang, practicanţii din întreaga lume au fost supuşi hărţuirilor frecvente şi ameninţărilor din partea spionilor PCC. Doi foşti angajaţi ai PCC, Chen Yonglin şi Hao Fengjun (menţionaţi mai sus), care au fost responsabili pentru reprimarea Falun Gong, au reuşit să scape din două agenţii guvernamentale, puternic controlate de PCC. Una din ele - ambasadele şi consulatele străine şi alta - Biroul 610. Ambii au ales să-şi părăsească trecutul sumbru şi să-şi găsească refugiu în Australia. Ei au dezvăluit istoriile scandaloase interne ale persecuţiei Falun Gong de către PCC.

Chen Yonglin a declarat că în Australia există o reţea de aproape o mie de spioni PCC. Hao Fengjun a confirmat declaraţia dlui Chen, afirmând că Beijing-ul dispune de o reţea imensă de spionaj peste hotare. Dl Chen, în acelaşi timp, a dezvăluit politica PCC împotriva Falun Gong în Australia: luptaţi cu Falun Gong "dinte pentru dinte", iniţiaţi atacuri, încercaţi să obţineţi sprijinul [Guvernului Australiei] şi cuceriţi simpatia [Australiei]. Probele furnizate de Chen Yonglin pot confirma răspândirea terorismului de stat şi a genocidului, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional.

Agenţia de presă din Australia „The Age” a anunţat că pe 8 iunie 2005, Ambasada RPC a aplicat mai multe tipuri de tactici de spionaj pentru a submina activităţile Falun Gong, cum ar fi supravegherea, interceptarea convorbirilor telefonice la scara largă. Agenţii secreţi dădeau buzna în casele practicanţilor, etc. Anna K. Vereschaka, reprezentantul Centrului de Informare Falun Dafa din Melbourne, a declarat că spionii PCC au intrat cu forţa în casa ei din Balwyn şi au furat materialele Falun Gong.

Acţiunile PCC împotriva practicaţilor străini Falun Gong vizează instaurarea fricii; ele au acelaşi scop ca şi tentativele de omor.

va urma...

[1] Li Hua, “Zhuanfang Hao Fengjun: 6-10 Ban Heimu Da Jiedi” (Interviu exclusiv cu Hao Fengjun: Adevărul despre Biroul 6-10). Da Ji Yuan, 14 iunie 2005. http://www.dajiyuan.com/gb/5/6/14/n955224.htm

[2] Ibid.

[3] “Masanjia Laojiaosuo Jing Chuan 200 Ren Jiti Jueshi Kangyi” (200 de oameni sunt în greva foamei în lagărul de muncă de la Masanjia). Boxun, 29 ianuarie 2005. http://216.93.186.244/news/gb/religion/2005/01/200501290046.shtml

[4] “Hao Fengjun: De ce am fugit din China (II),” The Epoch Times, 10 iunie 2005. http://english.epochtimes.com/news/5-6-10/29446.html

[5] Ibid.

[6] “Zhonggong Di Er Wei Chutaozhe Zhengshi Jiandie Zhikong,” Da Ji Yuan, 8 iunie 2005. (Un al doilea transfug chinez vorbeşte despre spionaj) http://www.epochtimes.com/gb/5/6/8/n947844.htm

(Copyright © 2005 The Epoch Times)

Înapoi la Cuprins