Orice pentru putere: povestea adevărată a dictatorului chinez Jiang Zemin: Capitolul 11 (3)

Capitolul 11
Capitolul 11 (Luis Novaes / Epoch Times)

5. Vărsând lacrimi de crocodil şi prezentând afaceri

Jiang a acaparat dezastruoasa viitură pentru a-şi argumenta credibilitatea şi a-şi eleva imaginea. Un lucru rău a fost făcut să devină unul bun în mâinile sale. Catastrofa născută din stupiditatea sa a fost transformată într-un vehicul pentru glorificarea sa. Acesta este talentul lui Jiang.

Pe 13 august, atunci când ruptura a fost reparată şi când viitura s-a retras, Jiang a mers în provincia Hubei. Flancat strâns de poliţia paramilitară şi autorităţi, cu o expresie posacă, Jiang a apucat un microfon şi a ţinut o cuvântare pe digul de pe fluviul Yangtze. El a spus: "Rezistenţa în faţa viiturii şi diminuarea dezastrului sunt priorităţile pentru zonele aflate de-a lungul fluviului Yangtze. Trebuie să persistăm, apărând cu costul vieţii, pentru a asigura securitatea digului Yangtze". A strigat slogane în cameră, precum: "Credeţi ferm şi persistaţi în bătălia cea decisivă."

Agenţia de stat Xinhua a publicat un raport din Jinzhou în aceeaşi zi, afirmând:

Secretarul PCC, preşedintele naţiunii şi preşedintele Comisiei Militare Centrale Jiang Zemin, împreună cu Biroului Politic al PCC, Vicepremierul Consiliului de Stat şi Directorul Biroului de Stat pentru Controlul Viiturilor şi al Cartierului General pentru ameliorarea efectelor secetei Wen Jiabao au suportat arşiţa verii pentru a inspecta liniile de front ale rezistenţei împotriva viiturii şi ameliorării dezastrului de-a lungul fluviului Yangtze River în provincia Hubei. Ei au vizitat şi au consolat trupele şi cetăţenii de pe linia frontului şi au dat instrucţiuni legate de rezistenţa împotriva viiturii şi de eforturile de diminuare a dezastrului. [14]

Chiar şi în astfel de vremuri, portavocea mediei lui Jiang a evitat discuţiile cu rezidenţii din zonele dezastrului, care aveau nevoie de cel mai mult ajutor. Aceasta a evitat transmiterea de "ştiri negative", aşa cum au fost acestea denumite, dar în schimb a focalizat lumina reflectoarelor pe "gloriosul nucleu al partidului" care ducea oamenii dintr-o "victorie" în alta.

Atunci când viitura s-a retras, Ministerul Propagandei a primit un ordin de sus să folosească "realizările marii victorii în lupta cu viitura" ale preşedintelui Jiang pentru a declanşa o nouă propagandă pentru "nucleul conducerii" constituit de Jiang. Un nou cult al personalităţii era în curs de creare. Tonul propagandei PCC şi al discursurilor lui Jiang au atins astfel o nouă dimensiune.

Ziarele şi magazinele controlate de PCC pretindeau că citează media internaţională cu scopul de a amplifica imaginea lui Jiang. Ei îl lăudau pe Jiang cu titluri flegmatice, mai degrabă ridicole, aşezându-l printre "oamenii măreţi" aşa cum erau caracterizaţi Mao şi Deng.

6. O viitură ciudată

Viitura din 1988 a fost mai degrabă ciudată.

Atunci când a început viitura, o rimă era adesea repetată în Beijing: ” Jiang Zemin, Jiang Zemin, apele înghit oameni.” [15] Cu alte cuvinte, venirea la putere a lui Jiang urma să aducă un dezastru care venea de pe ape.

Idea avea oarecum substanţă. În 1996, Jinag a vizitat un templu renumit în drumul său spre sudul Chinei. După ce a oferit tămâie în holul principal, Jiang a mers la turnul cu clopote. Călugărul şef a încercat din greu să-l descurajeze pe Jiang să bată clopotul, ”Binefăcătorule, tu nu trebuie să baţi clopotul aici.” Jiang s-a enervat şi ignorându-l pe călugărul şef a bătut clopotul antic. Călugărul şef a tăcut îndelung şi a suspinat. Ulterior s-a aflat că Jiang Zemin era reîncarnarea regelui broaştelor râioase. Bătaia clopotului urma să declanşeze creaturile apelor, pentru a aduce nenorociri asupra Chinei. După incident, viiturile urmau să lovească China în fiecare an, ele fiind greu de stăpânit.

Din acel moment, se pare că dezastrele provocate de ape au devenit din ce în ce mai severe în China. În 1998, care după zodiacul Chinezesc era anul tigrului (Jinag aparţinând acestei zodii), dezastrul provocat de inundaţii a fost fără precedent. Iar în anii ce aveau să urmeze, inundaţiile s-au dovedit a fi un fenomen frecvent.

Este desigur greu să fie verificate remarcile asupra regelui broaştelor râioase, dar înclinaţia lui Jiang pentru apă este una binecunoscută. Toată viaţa a avut o afinitate pentru apă, chiar şi în cursul vizitelor efectuate în străinătate nu putea rezista fără a se scufunda în apă. Imagini ale sale înotând în Hawai sau în Marea Moartă au fost prezentate pe larg în media. Majoritatea hotelelor unde a ales să stea au la vedere reprezentări de creaturi acvatice. Ochii bulbucaţi ai lui Jiang, gura mare şi buzele, totul seamănă cu o broască râioasă. Atunci când aplaudă, cele 10 degete ale sale par a fi deformate, ele par a fi mai mult decât unite – ceva de-a dreptul unic.

Persoane din afara Chinei, care au studiat Cartea Revelaţiei din Biblie, Cartea Secolului a lui Nostradamus şi Cartea Profeţiilor "Împingând înapoi diagramele" (Push Back Pictures) au întâlnit în ultimii ani profeţii care vorbesc de rolul unic pe care l-a jucat Jiang în zilele noastre, precum şi de marile dezastrele pe care le va aduce Chinei şi întregii lumi.

Faptul că originea lui Jiang are o legătură strânsă cu apa a fost remarcat de renumitul profet francez Nostradamus, care scria:

Din cele trei semne ale apei se va naşte un om

Care-şi va sărbători vacanţa joi.

Notorietatea sa, slava, regulile şi puterea sa vor creşte

Pe uscat şi pe mare, aducând nenorociri în Est. [16]

Jiang Zemin s-a născut în provincia Jiangsu în 1926, an al tigrului. Caracterul chinezesc pentru ”Jiang” în numele cu 2 caractere “Jiangsu” a fost trecut în clasificatorul semantic ca ceva care reprezintă apa. Jiang a fost promovat pentru prima oară într-o poziţie importantă în Shanghai, oraş al cărui caracter chinezesc ”Hai” are ca şi clasificator rădăcina apă. Atunci când a fost promovat în Beijing, devenind cel mai înalt lider al Chinei, el a locuit la Zhongnanhai – acest “hai” având din nou legătură cu apa. Multe persoane promovate de Jiang au nume compuse din caractere ce sunt legate de apă. Să-l luăm ca exemplu pe Zhang Aiping, un prieten al lui Jiang Shangqing, unchiului lui Jiang, care l-a sprijinit pe Jiang în afacerea în care acesta pretindea că este copilul adoptiv al lui Shangqing. Caracterul chinezesc “Ping”, aşa cum este folosit în numele Zhang Aiping, are de asemenea legătură cu apa. Atunci când era în Shanghai, Jiang a fost promovat de către Wang Daohan. Caracterul “Wang”, care apare în numele lui are din nou o componentă legată de apă. Sau luându-l în considerare pe binefăcătorul său politic, Bo Yibo, care l-a ajutat pe Jiang în eliminarea unor adversari puternici din Beijing atunci când el lupta pentru putere. Caracterul “Bo” stă de asemenea în legătură cu apa. Broaştele râioase preferă apa solului şi detestă focul, ceea ce explică aversiunea lui Jiang faţă de Zhao Ziyang (caracterul “Yang” însemnând soare) şi Qiao Shi (“shi” însemnând stâncă).

Muzeul relicvelor Hemudu este aşezat în ceea ce era pe vremuri Ţara Yuyuan (actualmente oraş) în provincia Zhejiang. În 1982, muzeul a fost desemnat ca site istoric naţional. Qiao Shi a scris caligrafia pentru un caracter ce urma a fi atârnat deasupra porţii muzeului, citindu-se “Muzeul relicvelor Hemudu.” După venirea sa la putere, Jiang a vizitat muzeul în septembrie 1992. S-a înnegrit la faţă atunci când a văzut că semnul este gravat cu caligrafia lui Qiao. Numele lui Qiao, care conţine unele componente semantice desemnând stânca şi solul au – în viziunea fizicii clasice chineze – efectul de inhibare a componentelor apei, de care era legat numele lui Jiang. Jiang nu îl putea tolera pe Qiao şi iritarea sa creştea privind la scrisul lui Qiao. În mai 1993, muzeul acţionând la îndemnul lui Jiang a folosit o scuză că se reorganizează şi se redeschide. Asta doar pentru a înlocui caligrafia lui Qiao cu o altă inscripţie scrisă de nimeni altul, decât Jiang.

Ceva şi mai incredibil este faptul că o carte numită Push Back Pictures, care datează de pe vremea Dinastiei Tang prezice – în imaginea cincizeci - o inundaţie care va fi legată de Jiang. Imaginea cincizeci arată un tigru feroce, care caută de mâncare prin tufişuri. Tigrul pare a ataca ceva. Legendele profetice spun: ”Bestiile sunt stimate, oamenii sunt dispreţuiţi.” Poemul care însoţeşte imaginile spune: ”Un om tigru într-un an al tigrului. Orezul alb umple hambarele, dar asta are valoare neînsemnată. Şacali şi lupi umblă pe străzi; atunci când norii se împrăştie, apare cerul.

”Un om tigru într-un an al tigrului. Orezul alb umple hambarele, dar asta are valoare neînsemnată” se referă la Jiang Zemin —om din zodia tigrului în anul tigrului – sub a cărui conducere în 1998 din cauza propriului său interes, o inundaţie nu a fost abordată aşa cum ar fi trebuit, rezultatul fiind un dezastru grav. Pentru a bloca rupturile din dig, soldaţii şi civilii au aruncat cantităţi mari de cereale în fluviu. Astfel, viitura puternică a distrus într-adevăr multe hambare pline de orez; bunuri atât de valoroase au fost distruse într-o clipă. Ultimele două strofe, ”Şacali şi lupi umblă pe străzi; atunci când norii se împrăştie, apare cerul” vorbeşte de apariţia şi rezultatul unui conflict în care se opun forţele binelui şi răului, ceva asemănător cu acţiunile militarilor, ale poliţiei şi a altor aparate guvernamentale sub conducerea lui Jiang.

Un comentariu inserat cu ani în urmă de către Jin Sheng spune: ”Această imagine descrie marele haos din anul tigrului. Împăratul va fi corupt şi oficialii violenţi. Oamenii vor supravieţui cu dificultate. Atunci când el va dispare, răsturnarea se va desfăşura din nou."

Trei dintre versurile lui Nostradamus se explică mai degrabă de la sine. Ultima propoziţie, în mod mai puţin evident, ar trebui interpretată ca făcând referiri la persecuţia Falun Gong din 1999 – episod ce a urmat la scurt timp după inundaţia din 1998. A doua propoziţie are sens. Deoarece a fost joi 22 iulie 1999 momentul în care Jiang, care deţinea puterea pe uscat şi apă, a lansat ceea ce el credea că va fi o campanie rapidă şi triumfătoare pentru zdrobirea Falun Gong. Mişcarea se dorea a fi un spectacol de putere care să întărească şi mai mult stăpânirea lui Jiang. Această ”răsturnare” va fi detaliată în capitolele ulterioare.

7. Mişcarea anti-chineză din Indonezia

Inundaţia a demonstrat că lui Jiang nu i-a păsat de cât de mulţi chinezi au murit în dezastru. Orice dezastru natural sau creat de om, atâta timp cât putea fi folosit pentru consolidarea puterii sale, era pentru Jinag o oportunitate de care să profite. Dacă nu putea face uz de vreo ocazie, pur şi simplu o ignora sau pretindea că aceasta nu există.

S-ar putea spune că natura a jucat un oarecare rol în inundaţia din 1998. Dar în acelaşi an, cu ceea ce s-au confruntat oamenii în Indonezia a fost în întregime un dezastru provocat de om.

Pe 13 mai 1998 în Indonezia a izbucnit o revoltă contra etnicilor chinezi, care a durat trei zile. Proprietăţile indonezienilor de etnie chineză au fost jefuite şi distruse pe scară largă. Peste 2000 de etnici chinezi care trăiau în Indonezia au fost ucişi şi sute de femei au fost violate. Unele chiar au fost ucise după ce au fost violate.

Aceste atacuri barbare au şocat şi înfuriat comunitatea internaţională. Congresul Statelor Unite şi Comisia Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului au făcut ambele declaraţii care condamnau acest incident. Lideri ai multor ţări şi organizaţii au condamnat guvernul indonezian. Media a emis rapoarte extinse referitoare la această revoltă. Chinezii din afara Chinei au fost iritaţi şi au cerut ca guvernul Chinei să condamne de asemenea evenimentul.

În mod surprinzător, Jiang a declarat că această violenţă era o “afacere internă” a Indoneziei, iar ca urmare media chineză nu ar trebui să vorbească despre aceasta; a instruit de asemenea guvernul chinez să nu interfereze. Astfel media chineză a ascuns publicului ştirile. Numai câteva ziare mici au publicat articole scurte pe această temă şi asta la două săptămâni după eveniment. Dacă Jiang ar fi făcut o declaraţie publică sau dacă ar fi emis un avertisment în numele guvernului Chinei, atunci starea etnicilor chinezi din Indonezia nu ar fi fost atât de sfâşietoare. În aceste circumstanţe, guvernul Chinei avea dreptul şi responsabilitatea de a face acest lucru. Dar Jiang se temea că orice acţiune ar putea afecta legăturile sale cu liderul Indoneziei. Încă o dată el nu a luat în considerare bunăstarea oamenilor şi a acţionat într-o manieră plină de laşitate.

Acţiunile lui Jiang nu numai că i-au dezamăgit pe chinezii din întreaga lume, dar i-au umilit în aceeaşi măsură. Guvernul unei ţări atât de mari şi cu o istorie de cinci mii de ani, atât de distinsă nu a avut nici cel mai elementar simţ al justiţiei sau responsabilităţii faţă de proprii cetăţeni. Fiind confruntat cu o asemenea violenţă, cu violuri la care au fost supuse femeile, Jiang, într-un mod total lipsit de ruşine, a adoptat atitudinea “non-interferenţei în afacerile interne ale Indoneziei”. Acesta este un alt exemplu de nepăsare pe care Jiang a manifestat-o faţă de viaţa umană şi de laşitate în faţa crizei.

____________________

Note:

[1] O formă a geomanţiei chineze – practica de citire a peisajelor.

[2] Numerele de 5 şi 7 milioane au luat în calcul deplasările multiple ale unor persoane. De exemplu, dacă din 10 civili au fost 4 care au fost deplasaţi de 3 ori, atunci totalul ar fi de 18. (asta însemnând 6+(4×3)=18)

[3] Conform formulei din nota 2 de mai sus.

[4] Robert Lawrence Kuhn, Omul care a schimbat China: Viaţa şi moştenirea lui Jiang Zemin (New York: Crown, 2004), 366.

[5] Kuhn, Omul care a schimbat China, 366.

[6] Idem, 366.

[7] Idem, 369.

[8] Idem, 369.

[9] Idem, 369.

[10] Adică asocierea ideilor de umflare a fluviului Yangtze cu aceea de ocean, la care se făcea aluzie în cântec

[11] Kuhn, Omul care a schimbat China, 365.

[12] Idem, 365.

[13] Idem, 365.

[14] Aşa cum se relata în presa chineză pe 13 august 1988

[15] Cele 3 caractere care cuprind numele de Jiang Zemin înseamnă “fluviu”, “a inunda”, “oameni”, iar acesta era ritmul pe care el cânta.

[16] Catena I, Versul 50, preluat de la http://www.sacred-texts.com/nos/cen1eng.htm on July 9, 2005

Înapoi la Cuprins

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Opinii