Obiective turistice în apropierea Bucureştiului. Unde să ne relaxăm la sfârşit de săptămână

Rezervaţia Naturală Comana
Rezervaţia Naturală Comana (Facebook)

Toţi bucureştenii se întreabă, la un moment dat, unde se pot relaxa în weekend-uri sau minivacanţe, dar nu departe de casă, însă departe de haosul citadin.

În apropierea Bucureştiului există numeroase zone extrem de frumoase şi mai puţin vizitate, cu obiective turistice care trebuie văzute măcar o odată în viaţă.

Obiective turistice în apropierea Bucureştiului. Rezervaţia Naturală Comana (foto 1)

Parcul Natural Comana se află la jumătatea drumului dintre Bucureşti şi Giurgiu. Este zonă protejată întrucât aici au fost găsite foarte multe specii de floră şi de faună din Lista Roşie Europeană.

În rezervaţia Comana au fost deja identificate 141 de specii de păsări, din care 71 protejate internaţional şi 31 de specii de mamifere, din care cinci sunt protejate prin lege - de exemplu, vidra şi pisica sălbatică. În Parcul Natural există trei zone speciale: rezervaţia de bujor, rezervaţia de ghimpe şi Balta Comana, a treia zonă umedă a României după Balta Mică a Brăilei şi Delta Dunării.

Parcul Natural Comana este cea mai mare arie protejată din Câmpia Română, se întinde pe 25.000 de hectare şi în trecut era cunoscut sub numele de Balta Comana, având un ecosistem asemănător Deltei.

În Parc puteţi vizita şi Mânăstirea Comana, rezervaţiile ştiinţifice, arborii seculari - în special stejari, monumente ale naturii, cabana Fântâna cu Nuc, amenajări lacustre, puteţi efectua trasee turistice prin pădure şi vă puteţi plimba cu barca.

În parcul natural se găseşte Balta Comana, a treia zonă umedă din ţară după Balta Mică a Brăilei şi Delta Dunării. Este a doua ca biodiversitate după Deltă şi, de a lungul vremii aceasta s-a transformat în casa a 141 de specii de păsări şi a 13 specii de peşti.

Vin la Comana oameni din toate colţurile ţări pentru o mică escapadă în natură – în afara frumuseţilor naturale turiştii au la dispoziţie un parc de aventură care curpinde patru trasee pentru copii şi trei trasee pentru adulţi. Intrarea în parcul de aventură costă 50 de lei pentru trei ore.

Obiective turistice în apropierea Bucureştiului. Delta Neajlovului (foto 2)

Pentru o ieşire de o zi, mai precis câteva ore, un lo deosebit este şi delta Neajlovului, tot parte din rezervaţia de la Comana.

Dacă doriţi o experienţă inedită, puteţi încerca să mergeţi cu caiacul pe Neajlov. Râul Neajlov, un afluent al Argeşului, trece pe lângă Mânăstirea Comana, ctitorită de Vlad Ţepeş în anul 1461. Delta Neajlovului este superbă şi face parte din rezervaţie.

Tura în Delta Neajlovului este un bun antrenament pentru cei care plănuiesc excursii mai lungi în Delta Dunării şi un bun prilej de a testa echipamentul şi îndemânarea în manevrarea caiacului. Neajlovul nu este foarte spectaculos la ieşirea din Călugăreni. Apa este foarte liniştită, partea frumoasă este că râul şerpuieşte printre copaci inundaţi. Cu cât vă îndepărtaţi mai mult de zona locuită, peisajul se schimbă, devine sălbatic şi curat. Adevărata aventură începe când intraţi în delta şi peisajul se schimbă, lăsând loc stufului.

Obiective turistice în apropierea Bucureştiului. Domeniul Greacă (foto 3)

Domeniul Greaca se află la 40 de minute de Bucureşti, de-a lungul Luncii Dunării, la limita de sud a comunei Greaca din Giurgiu. Este o adevărată oază de relaxare.

Complexul dispune de piscină, teren de tenis, biciclete şi ATV-uri. Dacă doriţi puteţi prelungi şederea închiriind oricare dintre camerele luminoase, pastelate şi romantice ale conacului. Micul dejun şi o oră de tenis vor fi incluse în preţ.

Obiective turistice în apropierea Bucureştiului. Edenland - parcul de distracţie cu căsuţe în copac (foto 4)

Edenland Park se află în comuna Baloteşti şi se întinde pe o suprafaţă de 20 hectare.

Acolo aveţi la dispoziţie 11 trasee în copaci, tir cu arcul, airsoft, paintball, căsuţe în copaci, Eden Jump (săritură în gol de la 15 m), ping pong, loc de joacă pentru copii şi închirieri de biciclete. Plus că puteţi închiria o căsuţă în copac ca să rămâneţi peste noapte.

Obiective turistice în apropierea Bucureştiului. Conacul Udrişte Năsturel din Hereşti (foto 5)

Tot pe lângă Bucureşti se poate vizita conacul Udrişte Năsturel din Hereşti. Conacul, casa de piatră sau palatul Udrişte Năsturel, cum este denumit, a fost ridicat în comuna Hereşti, la 35 de km de Bucureşti de cumnatul lui Matei Basarab.

Conacul este construit în întregime din piatră şi, alături de biserica ridicată în aceeaşi perioadă ca şi conacul, şi reşedinţa lui Anastase Stolojan construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, formează ansamblul arhitectural de la Hereşti.

Locuinţa construită de cei doi fraţi are o formă atipică faţă de alte locuinţe construite în aceeaşi perioadă. Planul este în formă de L şi încorporează două locuinţe aproape identice construite în oglindă. O altă particularitate a acestui conac o reprezintă existenţa unei scări interioare (câte una pentru fiecare din cele două locuinţe) - în general casele nobiliare construite în această perioadă (respectiv secolele XVII-XVIII ) prezintă un “aparat de intrare” compus din scară exterioară şi foişor.

Programul de vizitare al conacului este de marţi până duminică de la 09:00 la 17:00.

Obiective turistice în apropierea Bucureştiului. Clubul de echitaţie Equestria (foto 6)

Dacă vă plac caii, Clubul de echitaţie Equestria, care se află în satul Tâncăbeşti, în judeţul Ilfov, are porţile deschise pentru toată lumea.

Clubul de Echitaţie Equestria 2010 se doreşte a fi un loc unde iubitorii de cai pot veni să se relaxeze, să se plimbe călare pe câmp sau prin pădure, să înveţe să călărească , sau doar să privească pe alţii, savurând o ceaşcă de cafea aromată sau – pur si simplu – ascultând muzică.

Clubul deţine în prezent 27 cai proprii, dintre care 12 sunt cai de performanţă sportivă, crescuţi şi antrenaţi pentru participare la concursuri.

Obiective turistice în apropierea Bucureştiului. Pădurea Pustnicu (foto 7)

Pădurea Pustnicu, după cum este cunoscută în termeni populari, este de fapt o zonă a Pădurii Cernica, la marginea Lacului Păsărea.

Pădurea se situează la aproximativ 11 km de Bucureşti, pe drumul DN3, pe vechiul drum spre mare. A făcut parte din vestiţii Codri ai Vlăsiei la fel ca Pădurea Snagov. Pădurea adăposteşte un mal al Lacului Păsărea, iar pe malul opus se află Mănăstirea Pasărea.

În Pădurea Pustnicu se găseşte un complex turistic pe malul lacului, cu restaurant şi terasă în aer liber, precum şi un debarcader de unde se poate merge într-o plimbare cu barca pe malul lacului.

La intrare pe aleea principală s-au amenajat spaţii speciale pentru făcut grătare, de către proprietarii restaurantului din zonă şi cei de la Ocolul Silvic.

Pădurea Pustnicu este o locaţie ideală pentru o escapadă în natură, lipsită de vacarmul şi aglomeraţia capitalei.

Obiective turistice în apropierea Bucureştiului. Pădurea Snagov şi Lacul Snagov (foto 8 şi 9)

Pădurea Snagov este o denumire generică pentru pădurile din jurul lacului Snagov. Căci de fapt, fiecare comunitate (sat) din cele 5 sate ale comunei Snagov, precum şi alte 3 comunităţi din alte comune riverane lacului, au denumiri locale, proprii pentru pădurile apropiate.

Aria turistică a Snagovului, vasta suprafaţă a apelor şi pădurilor, este cea mai importantă zonă de agrement de la Nordul Capitalei.

Lacul Snagov este principala atracţie turistică a zonei, a cărei frumuseţe este întregită de pădurile înconjurătoare şi de Parcul Snagov, amenajat pe malul de Vest al lacului.

Lacul Snagov este un liman fluviatil al râului Ialomiţa, cu o suprafaţă de circa 600 hectare. Pe malurile lacului creşte stuf şi papură, iar numeroasele lui cozi au suprafaţa acoperită cu nuferi albi, galbeni şi nuferi indieni de culoare roz, aclimatizaţi la Snagov. Pe ţărmurile lacului, au fost amenajate numeroase debarcadere, locuri de acostare a vaporaşelor de croazieră, bărci şi şalupe ale localnicilor şi numeroşilor vizitatori.

Parcul Snagov cu aleile sale amenajate, rondul cu flori, debarcaderul şi restaurantele de pe malul lacului, atrag numeroşi turişti în special automobilişti.

Ştrandul Snagov (de pe "Peninsulă"), este poate cel mai frecventat loc de la Snagov Parc, în lunile mai-septembrie, beneficiind de spaţii întinse cu iarbă la umbra copacilor. Din păcate, poluarea lacului din ultimii ani şi degradarea amenajărilor de pe malul lacului, au micşorat foarte mult numărul celor care mai fac baie în apele lacului Snagov.

Obiective turistice în apropierea Bucureştiului. Domeniul Ştirbey, Buftea (foto 10)

Din Bucureşti până la Buftea se fac aproximativ 30 de minute, mergând pe bulevardul Bucureştii Noi şi trecând de Mogoşoaia. Maşina te lasă la poartă şi domeniul se poate vizita apoi în plimbare, fără a plăti intrarea. Dacă vreţi să staţi la iarbă verde, puteţi să vă aduceţi o pătură şi să vă aşezaţi. Atunci când vremea este frumoasă, este ideal pentru un picnic, dar puteţi să vă plimbaţi cu bicicleta, rolele, să jucaţi badminton, să citiţi sau pur si simplu să va plimbaţi.

Palatul Ştirbey, ce poartă amprenta neamului, este un punct de reper istoric şi arhitectural al României. Construcţia palatului de la Buftea a început în 1850, la iniţiativa lui Barbu Dimitrie Ştirbei, domnitor al Ţării Româneşti. Construcţia era ca o culă, cu două tuneluri de ieşire în caz de primejdie. Moştenitorul, Principele Alexandru Barbu Ştirbey, a adăugat palatului două etaje şi a făcut mai multe modificări, după planurile arhitectului Joseph Hartl. Pe lângă palat, a construit biserica şi a amenajat parcul. Palatul a fost terminat în 1963. La parter, de o parte şi de alta a unui vestibul legat de scara principală din lemn, erau dispuse sălile de recepţie, sufrageria, salonul mare, biblioteca, salonul de muzică. La primul etaj erau camerele stăpânilor, iar la etajul al doilea, camerele invitaţilor şi ale personalului superior. Bucătăria era la demisol. Domeniul Ştirbei a intrat apoi în circuitul înaltei societăţi a Bucureştiului.

Lângă palat se găsesc capela, serele domneşti, care se întind pe aproape 3 hectare, turnul de acces, turnul de apă, pădurea, Lacul Buftea şi Palatul Mic, o construcţie de 300 mp, ce adăposteşte 6 camere şi alte anexe.

Lacul artificial din parc are o suprafaţă de 14.000 mp. Periodic este re-populat cu diverse specii de peşti. De asemenea, adăposteşte raţe, gâşte şi câteva lebede albe şi negre. Podul peste lac este o "moştenire" lăsată de o echipă de filmare engleză, care au avut nevoie de el ca decor. Parcul a fost amenajat prin 1864 în stil romantic, ţinându-se seama de lac: alei mari, peisaje variate. Arborii sunt foarte variaţi şi încă se păstrează exemplare în vârstă de până la 400 de ani.

Figuri importante ale României au fost oaspeţi pe Domeniul Ştirbei: Ioan Slavici, Vasile Alecsandri, George Enescu, Lascăr Catargiu, Petre Carp, Teodor Rosetti, Mihai Şuţu, Titu Maiorescu, generalul Ion Argetoianu, Carol Davilla, Gheorghe Gheorghiu Dej, Hruşciov, Jean Marais, Jean Paul Belmondo.

Mai trebuie să ştiţi că la domeniul Ştirbei se poate mânca la restaurant sau pe terasa palatului.

Palatul Mogoşoaia (foto 11)

Mogoşoaia se află cam la 15 kilometri de centrul Capitalei şi se ajunge foarte uşor, fiind un loc accesibil chiar şi pentru cei care nu au maşină personală. Se poate merge cu metroul până la Parc Bazilescu (M4), iar apoi aveţi la dispoziţie autobuzul 460 sau maxi-taxi care trec destul de frecvent, preţul unui bilet fiind în acest caz de 3-4 lei. Ajungeţi în aproximativ 20 de minute, în funcţie de trafic.

Intrarea la complextul Mogoşoaia este liberă, trebuie să plătiţi doar dacă vreţi să vizitaţi Muzeul de Artă Brâncovenească.

Biserica Sfântul Gheorghe se află în afara complexului, chiar la intrare. Cum treceţi de poartă, în faţa ochilor apare o curte largă, aerisită, care invită la relaxare. În turnul porţii se ajunge pe o scară exterioară, iar de aici puteţi admira întreg domeniul. Atmosfera are ceva din simplitatea unei mănăstiri, dar expune o eleganţă discretă.

Palatul Mogoşoaia a fost construit de Constantin Brâncoveanu, fiind finalizat la începutul secolului al XVIII-lea, pe un teren ce a aparţinut soţiei boierului Mogoş, de la care vine şi numele ansamblului. A aparţinut familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 120 de ani, iar apoi a trecut în proprietatea familiei Bibescu. Palatul este realizat într-un stil românesc renascentist (brâncovenesc) – un stil ce îmbină elemente renascentiste, orientale şi baroce.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Life & Style