Tăriceanu şi Ponta, exemple de "aşa NU" în raportul MCV

Tăvălugul anticorupţiei a lovit din plin în politicienii cu greutate din România, iar acest lucru, după cum era de aşteptat, nu a rămas fără consecinţe. Astfel că, în cursul anului trecut, experţii europeni au remarcat că atacurile venite din partea presei şi a aleşilor ţării la adresa Justiţiei au rămas frecvente.

"Încheierea cu succes a urmăririi penale şi condamnarea unui număr mare de politicieni binecunoscuţi din România pentru corupţie la nivel înalt este un semn că tendinţa subiacentă în ceea ce priveşte independenţa justiţiei este pozitivă şi că nicio persoană care comite o infracţiune nu se situează mai presus de lege. S-a înregistrat, însă, şi o reacţie la această tendinţă: rămân frecvente criticile la adresa magistraţilor exprimate de către politicieni şi în mass-media, precum şi lipsa de respect faţă de hotărârile judecătoreşti.

În acest an s-a înregistrat o creştere a numărului de cereri de apărare a independenţei justiţiei, în urma unor atacuri în mass-media şi din partea unor politicieni, inclusiv a primului ministru şi a preşedintelui Senatului. Experţii europeni au remarcat inclusiv cazuri de presiune asupra unor judecători ai CCR. În perioada premergătoare alegerii preşedintelui României, erau semne de schimbare în sensul unei abordări mai responsabile. Aceasta s-a disipat însă în primăvară, în special în urma deschiderii de către DNA a unei anchete vizându-l pe prim-ministru. Criticile au vizat, în mod personal, atât pe şeful DNA, cât şi pe cel al Înaltei Curţi", se arată în raportul MCV.

Cu ce s-au remarcat Ponta şi Tăriceanu

În ziua în care era trimis în judecată în dosarul Rovinari-Turceni, Victor Ponta, pe vremea aceea premier, lansa atacuri la adresa procurorului care a instrumentat cazul, Jean Uncheşelu.

"Singura problemă a ţării este obsesia unui procuror total neprofesionist în a se afirma în carieră inventând şi imaginând fapte şi situaţii neadevărate din urmă cu 10 ani!", spunea atunci Ponta.

La rândul său, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cunoscut pentru criticile sale vehemente la adresa Justiţiei, i-a adresat la un moment dat o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis în care cerea revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi a şefei Curţii Supreme, Livia Stanciu.

Motivul? Tăriceanu îi acuză pe cei doi înalţi magistraţi că au trimis, cu rea credinţă, o femeie nevinovată după gratii, Mariana Rarinca, acuzată de şantaj de şefa Înaltei Curţi. De altfel, doamna respectivă a fost ulterior condamnată definitiv în acest caz.

CSM şi-a făcut treaba, dar fără prea mare efect. CNA doarme

"În 2015, Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară au continuat să apere independenţa justiţiei şi reputaţia profesională, independenţa şi imparţialitatea magistraţilor. Există în continuare mai multe exemple notificate CSM de atacuri în mass-media şi din partea politicienilor şi, în consecinţă, CSM a trebuit să emită mai multe comunicate critice legate de acestea.

CSM nu poate asigura însă un nivel de acoperire în mass-media a comunicatelor sale de presă echivalent cu cel de care s-au bucurat criticile iniţiale şi, dincolo de acest sprijin moral, CSM nu oferă ajutor financiar sau juridic magistraţilor care cer reparaţii în instanţă", se precizează în raportul MCV.

În opinia experţilor europeni, autorităţile parlamentare ar putea avea un rol în ceea ce priveşte monitorizarea comentariilor exprimate de aleşi în forul legislativ.

Comisia a recomandat anul trecut să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziţii clare în ceea ce priveşte respectarea independenţei sistemului judiciar de către parlamentari şi în cadrul procesului parlamentar, însă această recomandare nu a fost urmată.

Între timp, Consiliul Naţional al Audiovizualului doarme. "Deciziile CSM sunt transmise mereu către CNA, dar acest lucru nu a avut ca rezultat o redresare eficientă sau corecţii în media care au lansat sau propagat atacurile" la adresa Justiţiei, se arată în documentul citat.