Noua lege chineză a antiterorismului întâmpinată cu scepticism

La sfarşitul lunii decembrie 2015, legislativul chinez a adoptat în unanimitate o lege nouă, dar îndelung controversată - legea antiterorismului.

An Weixing, şef al Biroului Antiterorism, a justificat decizia regimului comunist de a promulga noua lege astfel: "În ultimii ani, ca urmare a impactului forţelor din Turkestanul de Est şi activismul terorismului internaţional, ameninţarea terorismului în China devine din ce în ce mai proeminentă. Terorismul reprezintă o ameninţare gravă la adresa siguranţei naţiunii, stabilităţii sociale, dezvoltării economice, unităţii rasiale, şi siguranţei vieţii şi a proprietăţii cetăţeanului."

O îngrijorare comună a ţărilor occidentale este articolul 18 din lege, care stabileşte obligaţiile companiilor de IT de a ajuta Ministerul Securităţii Publice şi Ministerul Securităţii Naţionale în investigarea terorismului, inclusiv prin furnizarea de sprijin şi asistenţă tehnică cu informaţii de criptare.

Companiile occidentale de IT prezente în China se tem că această lege le va compromite dreptul de proprietate al informaţiilor.

Înainte ca legea să fie adoptată de legiuitor, Departamentul de Stat al SUA şi-a exprimat îngrijorarea faţă de proiect. "Noi credem că proiectul Legii Combaterii Terorismului ar conduce la restricţii mai mari privind exercitarea libertăţilor de exprimare, de asociere, de întrunire paşnică şi religie în China", a declarat Gabrielle Price, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, pe 22 decembrie.

Regimul chinez este cunoscut că încercă să utilizeze incidentele teroriste importante pentru a atrage atenţia la ceea ce el denumeşte "probleme interne cu terorismul", datând încă din 11 septembrie 2001. În noiembrie 2015, după atacul terorist de la Paris, regimul chinez a făcut acest lucru din nou.

"China este, de asemenea, o victimă a terorismului", a declarat Wang Yi, un diplomat chinez. "Reprimarea forţelor teroriste din Turkestanul de Est ar trebui să devină o componentă importantă a combaterii terorismului internaţional."

Despre uiguri, o minoritate aflată în Regiunea Autonomă Xinjiang din nord-vestul Chinei, s-a ştiut de mult timp că sunt oprimaţi de Partidul Comunist Chinez. Grupurile pentru drepturile omului afirmă că referirea la "forţele teroriste din Turkestanul de Est" este folosită pentru a justifica această opresiune.

Cu toate că a existat o creştere a numărului evenimentelor violente din Xinjiang, experţii afirmă că această violenţă este o reacţie la abuzurile şi violenţele regimului chinez.

În ultimii trei ani, sute de persoane au fost ucise prin ceea ce autorităţile chineze numesc "activităţi de combatere a terorismului", potrivit organizaţiei Human Rights Watch.

Într-un atac despre care s-a declarat că ar fi fost organizat de 10 suspecţi terorişti uiguri, 9 au fost împuşcaţi mortal de forţele de securitate, potrivit relatărilor Associated Press. Portavocea regimului comunist de la Beijing, agenţia de ştiri Xinhua, a raportat că 323 de oameni au murit în incidente legate de Xinjiang începând din aprilie 2015, şi aproape jumătate din decese au fost cauzate de către poliţie, în conformitate cu o analiză a Associated Press a articolelor Xinhua.

"Vizarea persoanelor pentru atac nu este niciodată justificată, dar nu există nici o modalitate de a opri astfel de violenţe oribile prin comiterea încălcărilor drepturilor omului", a declarat Sophie Richardson, director pe problemele din China, de la Human Rights Watch, în ianuarie 2015, ca răspuns la proiectul de lege a antiterorismului. "Guvernul chinez trebuie să respecte drepturile (omului - n.r), nu să construiască o nouă arhitectură de supraveghere."