China foloseşte atacurile din Paris pentru a justifica suprimarea uigurilor

După ce atacurile din Paris, revendicate de grupul Statul Islamic, s-au soldat cu 132 de morţi şi aproximativ 350 de răniţi, Partidul Comunist Chinez doreşte să foloseacă această tragedie pentru a obţine sprijin internaţional pentru propria sa agendă din regiunea Xinjiang.
Poliţia paramilitară chineză patrulează pe o stradă din Urumqi, capitala regiunii vestice chineze Xinjiang, 23 mai 2014.
Poliţia paramilitară chineză patrulează pe o stradă din Urumqi, capitala regiunii vestice chineze Xinjiang, 23 mai 2014. (Captură Foto)

China, susţin oficialii comunişti, are de asemenea o problemă în ceea ce priveşte terorismul.

Dar experţi în probleme legate de regiunea chineză Xinjiang, unde locuiesc musulmanii uiguri, susţin că motivele din spatele izbucnirilor de violenţe din acea regiune nu se aseamănă cu motivaţia grupurilor jihadiste extremiste, precum Statul Islamic.

Acest lucru nu l-a descurajat pe ministrul chinez de Externe Wang Yi să susţină la summitul G20 din 15 noiembrie: “China este de asemenea o victimă a terorismului şi atacul din partea forţelor teroriste ale ‘Turkestanului de Est’, reprezentate de Mişcarea Islamistă Turkestanul de Est, ar trebui să devină o parte importantă a luptei internaţionale împotriva terorismului”.

Separatiştii uiguri se referă la Xinjiang folosind fostul său nume, Turkestanul de Est.

În 14 noiembrie, la o zi după atacurile din Paris, câteva entităţi media chineze de stat au postat imagini cu ofiţeri de poliţie purtând cagule, care năvălesc în ceea ce par să fie locuinţe în zona rurală din Xinjiang.

“Parisul a fost lovit de cel mai grav atac terorist din istorie, soldat cu sute de morţi şi răniţi. În cealaltă parte a lumii, poliţia din regiunea chineză Xinjiang, după o urmărire de 56 de zile, a desfăşurat un asalt total asupra teroriştilor şi a obţinut rezultate bune”, conform textului publicat alături de imaginile respective.

După ce articolul a atras o reacţie negativă puternică, a fost şters de pe Internet.

Mass media chineză de stat a declarat vineri că, în cadrul acelui asalt, au fost împuşcaţi mortal 28 de membri ai unui grup terorist din Xinjiang. Portalul de ştiri Tianshan al guvernului regional din Xinjiang a susţinut că operaţiunea fost lansată după un atac desfăşurat în luna septembrie asupra unei mine de cărbune din Aksu, soldat cu 16 persoane ucise.

“Guvernul chinez foloseşte această situaţie pentru a face publicul occidental să accepte ceea ce spun ei [oficialii comunişti] despre Xinjiang”, a declarat Patrick Meyers, cercetător independent la Universitatea ETH Zurich din Elveţia.

“Acuzaţia Chinei împotriva uigurilor are un scop politic special: China face o legătură între uiguri şi atentate teroriste pentru a le suprima şi ataca pe amândouă”, a declarat într-un interviu telefonic Dilxat Raxit, purtător de cuvânt al Congresului Mondial al Uigurilor, care îşi are sediul în Germania.

Într-adevăr există izbucniri de violenţe în Xinjiang, a declarat Raxit, dar “faptul că uigurii se luptă cu Partidul Comunist nu are nimic de a face cu terorismul internaţional”.

El a adăugat că Beijingul foloseşte cuvântul “terorism” pentru a descrie acţiunile uigurilor cu scopul de a evita situaţia în care societatea internaţională ar condamna politica de suprimare folosită de Partidul Comunist Chinez (PCC) în regiunea Xinjiang.

Conducere de fier

Xinjiang este o regiune vastă în nord-vestul Chinei. A fost invadată (“eliberată” în limbajul şi discursurile Partidului) de către Armata de Eliberare a Poporului în 1949 şi a fost plasată sub o conducere de fier în cadrul căreia populaţia nativă uigură - musulmani turci - a fost marginalizată şi reprimată pe propriul său teritoriu.

Uigurii consideră în mare parte că poporul Han, grupul etnic principal din China, a migrat în masă şi a dominat guvernul şi societatea, forţând uigurii să stea pe margine. Un recensământ din anul 2000 a descoperit că uigurii reprezentau doar 43% din populaţia Xinjiang-ului, comparativ cu populaţia Han, care reprezenta 40%, plasându-se într-un contrast puternic cu situaţia existentă înainte ca regimul comunist să ocupe regiunea, când 90% din populaţia regiunii era reprezentată de uiguri.

Controlul poliţienesc este strict şi există numeroase limitări privind libertatea religioasă, inclusiv în privinţa alegerii de a-ţi lăsa barba să crească sau de a posti în timpul Ramadanului.

În luna mai a acestui an, autorităţile partidului comunist din Laskuy, o comună ce aparţine de oraşul Hotan din Xinjiang, au ordonat restaurantelor şi supermarketurilor să promoveze în mod agresiv ţigările şi alcoolul, două produse interzise pentru musulmani.

Aşa cum se întâmplă în cazul multor minorităţi religioase sau grupuri etnice, Partidul Comunist Chinez a fost preocupat de suprimarea culturii şi limbii uigurilor chiar din momentul în care au invadat şi ocupat regiunea. De exemplu, la şcoală li se predă elevilor doar în mandarină şi sunt forţaţi astfel să îşi uite propria limbă.

Atacuri "reactive" în China

Uigurii susţin că politicile regimului comunist chinez sunt parţial responsabile de faptul că unele persoane au pus mâna pe arme – cinci atacatori au înjunghiat mortal 33 de persoane la o staţie de tren din provincia Yunnan în martie 2014; cinci uiguri au atacat o piaţă în Urumqi, capitala regiunii Xinjiang, în 22 mai 2014, ucigând 39 de persoane.

Experţii privesc aceste izbucniri de violenţe ca un lucru destul de diferit de acţiunile comise de grupuri teroriste precum Statul Islamic, care are o ideologie religioasă în mod clar extremistă şi care funcţionează ca un grup terorist bine organizat şi bine finanţat.

“Uigurii sunt foarte, foarte furioşi pe politicile chineze de acolo [din Xinjiang]. Astfel, unele grupuri de oameni, nemulţumiţi de această situaţie, acţionează într-un mod violent”, a declarat Meyers.

Raxit a susţinut că violenţa uigurilor are loc “atunci când oamenii nu mai pot îndura”, adăugând că “Beijingul are o răspundere enormă” pentru întreaga situaţie.

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri a fost demonstraţia masivă la care au paticipat mii de uiguri în Urumqi în 2009, declanşată de un caz de violenţă rasială la o fabrică din provincia chineză sudică Guangdong.

Actele de violenţă – înjunghieri la staţii de tren, atacuri cu bombe şi cuţite în pieţe – sunt “evenimente reactive”, a explicat Meyers, desfăşurate în mod tipic de uiguri furioşi sau de grupuri mici de uiguri. “Când li se întâmplă ceva, ei formează grupuri improvizate.”

Pe de altă parte, a adăugat el, “evenimentele din Paris au fost organizate şi plănuite. Ele au o natură diferită”.

Dar, deoarece mass media internaţională discută despre terorism şi Islam la un nivel foarte superficial, paralela pe care doreşte să o facă guvernul chinez “va funcţiona şi publicul internaţional o va accepta”, a declarat Meyers.

Erkin Emet, profesor la Universitatea din Ankara specializat în limba turcă şi în probleme legate de Xinjiang, a declarat că Beijingul a încercat să creeze o legătură între uiguri şi terorism chiar după atacurile din 11 septembrie 2001 din SUA asupra World Trade Center.

“Uigurii sunt victime ale încălcării drepturilor omului, deoarece în Xinjiang nu există drepturi ale omului, libertate de exprimare, libertatea presei şi libertatea de credinţă”, a declarat Emet.

În opinia sa, deşi comunitatea internaţională nu va fi convinsă de eforturile regimului chinez de a lega terorismul de acţiunile uigurilor, evenimentele din Paris ar putea consolida propaganda desfăşurată de PCC în China împotriva uigurilor.

Juliet Song a contribuit la acest raport.