Noua doctrină a Kremlinului privind securitatea informaţiei cere administrarea Internetului rusesc

Noua doctrină rusească privind securitatea informaţiei cere guvernului să dezvolte “un sistem naţional de administrare a segmentului rusesc al Internetului”.
Preşedintele rus Vladimir Putin.
Preşedintele rus Vladimir Putin. (Captură Foto)

Doctrina a intrat în vigoare după publicarea sa în 6 decembrie. Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat documentul cu o zi mai devreme, înlocuind un text similar ce datează din anul 2000.

Documentul de 17 pagini descrie în linii mari ceea ce percepe guvernul rus ca fiind ameninţări la adresa intereselor naţionale şi a securităţii sale în sfera informaţională. Documentul mai descrie priorităţile pentru contracararea acestor ameninţări.

O mare parte a doctrinei se referă la necesitatea contracarării propagandei şi eforturilor de recrutare ale organizaţiilor teroriste şi nevoia securizării calculatoarelor în faţa spionajului cibernetic şi a infracţiunilor cibernetice.

Apelul pentru crearea unui sistem de “administrare” a Internetului rusesc apare spre finalul documentului şi nu este detaliat.

Noua doctrină ar putea provoca temeri că guvernul lui Putin va urmări amplificarea controlului asupra conţinutului de pe Internet şi a utilizării acestuia, în ciuda unor remarci anterioare în care liderul rus a declarat că autorităţile statului nu ar trebui să restricţioneze libertăţile pe Internet.

Printre ameninţările identificate în document se numără extinerea utilizării “influenţelor informaţionale şi psihologice” de către serviciile străine de informaţii, care urmăresc să “destabilizeze” diverse regiuni ale lumii, inclusiv Rusia.

Noua doctrină rusă privind securitatea informaţională a fost aprobată într-un moment în care guvernele occidentale şi fostele state sovietice acuză Moscova că desfăşoară un război informaţional şi atacuri cibernetice. Agenţiile americane de informaţii au acuzat Rusia că foloseşte ambele tactici pentru a încerca să influenţeze alegerile prezidenţiale din SUA de luna trecută, care au fost câştigate, în ciuda tuturor aşteptărilor, de către republicanul Donald Trump. Acesta a declarat deja că, după investirea sa oficială în ianuarie 2017, va urmări să repare relaţiile cu Rusia.

“Valori spirituale şi morale”

Documentul rusesc citează de asemenea “o tendinţă de creştere a numărului materialelor ce conţin evaluări părtinitoare ale politicilor de stat ale Federaţiei Ruse şi care apar în mass media străină”.

În plus, documentul susţine că mass media rusă îndură o “discriminare făţişă” în străinătate şi că jurnaliştii ruşi “deseori întâmpină obstacole care urmăresc să îi oprească să îşi desfăşoare activităţile profesionale”.

Doctrina mai subliniază faptul că a avut loc o intensificare a activităţii informaţionale care vizează în special tineretul rus, cu scopul “subminării valorilor spirituale şi morale tradiţionale ale Rusiei”.

După cum era de aşteptat, doctrina face apel să se depună eforturi pentru “neutralizarea activităţilor informaţionale şi psihologice ce urmăresc să submineze asocierea fundaţiilor istorice şi a tradiţiilor patriotice cu apărarea Patriei Mamă”, aparent o referire la ceea ce Kremlinul susţine că ar fi încercări de contestare a interpretării sovietice a istoriei celui de-al Doilea Război Mondial.

Printre priorităţile strategice pe care le menţionează documentul se numără protejarea intereselor informaţionale şi de securitate ale aliaţilor Rusiei şi blocarea activităţilor statelor, organizaţiilor şi persoanelor străine ce urmăresc să submineze suveranitatea şi integritatea teritorială a Rusiei.

În plus, doctrina cere de asemenea “lichidarea dependenţei industriilor interne de tehnologii informaţionale străine” şi asigurarea securităţii informaţiei prin dezvoltarea de tehnologii ruseşti eficiente.

Analistul rus al Internetului şi securităţii cibernetice Andrei Soldatov a declarat la începutul acestei luni pentru RFE/RL că guvernul rus cooperează activ cu Beijingul pentru “dezvoltarea unei noi faze a sistemului de filtrare a Internetului”, ce urmăreşte să permită guvernului să monitorizeze şi să filtreze cererile de informaţii pe Internet.

De fapt, o decizie luată la începutul acestei luni pentru a bloca reţeaua de socializare LinkedIn în Rusia este cea mai vizibilă dintr-o serie de măsuri luate de Kremlin pentru ca Internetul să fie sub un control şi mai mare al statului.

În această vară, în Rusia, a fost introdusă o măsură cunoscută sub numele de Legea Iarovaia, care cere companiilor ruseşti de telecomunicaţii şi furnizorilor de Internet din Rusia să stocheze date timp de 6 luni şi metadate timp de 3 ani.

Unii analişti susţin că guvernul rus se teme că Internetul ar putea fi folosit pentru mobilizarea manifestanţilor şi răspândirea de idei şi informaţii periculoase sau care nu sunt pe placul regimului tot mai dictatorial al preşedintelui Vladimir Putin. În plus, guvernul rus caută metode prin care să poată bloca conexiunile la Internet în vremuri de criză.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe