Norvegia, prima ţară care interzice defrişările (video)

Ţara nordică va evita toate produsele din lanţul său de aprovizionare care contribuie la despădurire, în orice loc din lume.

Ravagiile defrişărilor în Indonezia
Ravagiile defrişărilor în Indonezia (Captură video)

Ţările nordice sunt în multe domenii, un model pentru mulţi cetăţeni. Sistemul lor de învăţământ, salariile, marea implicare a statului în asistenţă socială, sistemul fiscal echitabil, sistemul lor de sănătate, şomajul scăzut şi ratele ridicate de fericire sunt o sursă de admiraţie pentru mulţi. Acum, în plus, au decis să conducă lupta pentru a salva planeta.

În acest război împotriva ameninţării umane asupra mediului înconjurător, Norvegia a făcut un pas foarte important. La sfârşitul lunii mai 2016, a devenit prima ţară din lume care se angajează să oprească despădurirea, aşa cum a anunţat într-un comunicat agenţia Climate Action a Statelor Unite.

Prin această decizie, naţiunea se angajează să prevină şi să interzică, prin politici de achiziţii publice, orice produs al lanţului său de aprovizionare, care contribuie la despădurire.

"Aceasta este o victorie crucială în lupta pentru protejarea pădurilor tropicale", a declarat Nils Hermann Ranum, preşedinte al Fundaţiei Rainforest din Norvegia în comunicatul Climate Action.

O luptă de cursă lungă

Lupta împotriva defrişărilor a fost una dintre cele mai importante bătălii ale acestei fundaţii. La summit-ul ONU privind schimbările climatice din New York, în 2014, Norvegia, Germania şi Marea Britanie au promis să "promoveze angajamentele naţionale de promovare a lanţurilor de aprovizionare libere de defrişări", relatează situl web lavanguardia.com/natural.

Pentru a face acest lucru, ei au trebuit să lucreze prin politici publice şi să caute modalităţi de a obţine produse, cum ar fi uleiul de palmier, soia, carne şi achiziţii din lemn, în mod sustenabil.

Cifrele despăduririlor

Datele problemei sunt devastatoare. Potrivit cifrelor compilate de agenţia Climate Action, producţia de ulei de palmier, ulei de soia, carne de vită şi de lemn în şapte ţări cu rate ridicate de defrişări (Argentina, Bolivia, Brazilia, Paraguay, Indonezia, Malaezia şi Papua Noua Guinee) au contribuit la 40% din defrişarea pădurilor tropicale şi la 44% din emisiile de carbon, asociate între 2000 şi 2011.

Acest pas nu este primul pe care îl face Norvegia pentru a lupta împotriva despăduririlor. Deja în 2008, ţara a dat un miliard de dolari Braziliei pentru a combate acest flagel. Datorită acestei donaţii, ţara din America de Sud a reuşit în 2015 să reducă defrişările cu 75%. S-au salvat mai mult de 8 milioane şi jumătate de hectare din pădurea tropicală Amazon şi a fost evitată emisia a 3,2 milioane de tone de CO2.

Drama mediului înconjurător pe micul ecran

Rolul Norvegiei şi poziţia sa în lupta împotriva schimbărilor climatice, cauzele şi consecinţele acesteia, au fost, de asemenea, transpuse în ficţiune. Într-un moment în care conştientizarea problemelor de mediu la nivel social şi de stat este urgentă, serialul de televiziune Okkupert, prezintă o distopie care implică ecologismul, politica şi relaţiile internaţionale.

Creat de Jo Nesbø şi produs de canalul TV2 norvegian în cooperare cu canalul francez ARTE, acest serial de ficţiune prezintă situaţii extreme, dar uşor de imaginat: lumea nu mai are acces la petrolul din Orientul Mijlociu, din cauza unor conflicte constante; Statele Unite ale Americii închid uşile; şi Europa se îndreaptă spre o criză energetică severă (vedeţi trailerul Okkupert prezentat în materialul video de mai sus)

Norvegia, conştientă de situaţia ce se arată la orizont, datorită noului său prim-ministru se întreabă „ce s-ar întâmpla dacă am înceta să folosim combustibili fosili astăzi”. Prin urmare, ţara decide să părăsească complet exploatarea şi distribuţia combustibililor fosili şi a gazelor, dedicându-se exclusiv producerii de energie în mod durabil.

Reacţiile sunt extreme. Norvegienii se arată extaziaţi în faţa unui viitor mai verde (deşi există unii detractori), în timp ce europenii sunt alarmaţi.

Aceasta este, evident, o abordare extremă şi distopică, dar în ce mod ar reacţiona lumea în cazul în care ar fi luate astfel de decizii, la nivel mondial, în ziua de azi?

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință