Noi descoperiri de la Machu Picchu confirmă abilităţile astronomice ale incaşilor

Machu Picchu.
Machu Picchu. (youtube.)

O echipă de arheologi polonezo-peruviană a confirmat ceea ce se bănuia de peste cinci secole – incaşii foloseau oraşul antic Machu Picchu pe post de observator astronomic situat în vârf de munte, potrivit Ancient Origins.

Chiar dacă punctele de observaţie astronomică de la Machu Picchu erau înregistrate în cronicile lui Sarmiento de Gamboa încă din anul 1572, ştiinţa modernă de-abia acum se pune la curent cu existenţa lor, întrucât este prima dată când aliniamentele astronomice au fost confirmate cu ajutorul tehnologiei de ultimă oră, potrivit unui raport apărut în Peru This Week.

Localizate în regiunea Cuso, Peru, la o înălţime de 2.400 de metri, ruinele oraşului Machu Picchu au fost descoperite în anul 1911 de exploratorul american Hiram Bingham. Un vechi drum incaş care trece prin munţii Anzi duce spre oraşul antic, compus din peste 200 de clădiri, temple, case, drumuri, fântâni şi altare ce au fost construite din granit gri provenit din vârful muntelui.

Astronomia juca un rol central în cultura, religia, şi viaţa de zi cu zi a incaşilor, care foloseau evenimentele astronomice pentru a determina momentele ceremoniale şi pentru a-şi planifica activităţile agricole. De exemplu, oraşul Cuzco a fost construit în aşa fel încât să reproducă cerul şi să indice anumite corpuri cereşti. Pleiadele era una dintre constelaţiile importante pentru incaşi, care o numeau „Cei Şapte Copii” după cele mai strălucitoare şapte stele ale roiului stelar, iar apariţia pe cer a constelaţiei Pleiadelor marca începutul anului incaş.

Este cunoscut faptul că incaşii au construit observatoare în multe locuri diferite, în care captau primele şi ultimele raze ale soarelui printr-o serie de ferestre amplasate în mod special. Observatorul lor principal se numea Coricancha (Qurikancha) sau „incinta de aur”, şi era îmbrăcat complet în aur, atât în interior cât şi în exterior, dezvăluind dedicarea lor faţă de Zeul Soare.

Ţinând cont de aceste informaţii, n-ar trebui să constituie o surpriză faptul că faimosul Machu Picchu, cunoscut şi ca „Oraşul Pierdut al Incaşilor”, a funcţionat de asemenea drept observator în vârf de munte, din care incaşii observau bolta cerească. Această realitate a fost constatată cu aproape cinci secole în urmă de exploratorul spaniol Sarmiento de Gamboa, care a sesizat un zid cu două nişe trapezoidale, fiecare având o gaură de opt centimetri în diametru. Acesta a notat:

„...Găuri, prin care soarele intra pe un traseu de observare sau de măsurare a poziţiei (un fel de astrolab - n.tr.). Şi fiind luat în considerare punctul unde bătea soarele prin găuri la momentul aratului şi semănatului...”

Acum, în sfârşit, ştiinţa a confirmat pentru prima dată că aceste caracteristici arhitecturale de la Machu Picchu au fost proiectate luând în calcul universul. Noua cercetare, condusă de Universităţile din Varşovia şi Wroclaw, a folosit tehnologia de scanare 3D cu laser pentru a analiza structurile şi pentru a compara forma lor şi amplasamentul acestora cu poziţiile stelelor, aşa cum ar fi fost văzute ele de incaşi.

Cercetătorii au studiat în mod special zona Intimachay din Machu Picchu, care conţine o structură cu o fereastră frontală şi una laterală, şi zona Inkaraqay, localizată pe Huayna Picchu, ambele fiind confirmate drept observatoare folosite pentru a urmări solstiţiile de vară şi de iarnă şi mişcarea lunii într-un ciclu de aproximativ 19 ani. Mariusz Ziolkowski de la Universitatea din Varşovia a declarat că strămoşii incaşi au construit şi au folosit instrumente precise pentru a observa fenomenele cereşti în aceste două observatoare.

Directorul Parcului Arheologic Naţional al Machu Picchu, Fernando Astete, a precizat că aceste descoperiri sunt importante deoarece ne permit să aflăm cât de avansaţi erau incaşii în cunoştinţele lor de astronomie, adăugând că investigaţiile vor continua. Următoarea cercetare va fi îndreptată spre explorarea crestei muntelui în vederea identificării bornelor solare, pentru a avea o confirmare în plus a existenţei observatoarelor astronomice. Chiar dacă descoperirile nu ne surprind, este îmbucurător să avem în sfârşit o recunoaştere a cunoştinţelor avansate despre cosmos deţinute de incaşii de la Machu Picchu.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Cultură