Navalnîi, investigat de autorităţi pentru presupusa atacare a unor poliţişti

Alexei Navalni.
Alexei Navalni. (Kirill Kudryavtsev/AFP/Getty Images)

Investigatori din Moscova l-au chemat pe politicianul din opoziţie Alexei Navalnîi pentru a-i pune întrebări în legătură cu ceea ce ei susţin că ar fi fost un atac asupra ofiţerilor de poliţie care l-au arestat la un miting ce a avut loc la sfârşitul lunii ianuarie.

Navalnîi a scris pe Twitter că poliţia a sosit luni la locuinţa sa, în jurul orei locale 7:30 a.m. şi i-a înmânat două citaţii.

El a precizat că a fost acuzat de “lovirea poliţiştilor” care l-au arestat la protestul respectiv, unul dintre zecile de acţiuni pe care Navalnîi le-a organizat în 28 ianuarie în mai multe oraşe ale ţării pentru a susţine apelul său pentru boicotarea alegerilor prezidenţiale din Rusia.

De asemenea, Navalnîi a scris pe Instagram că acest caz are legătură cu o înregistrare video care surprinde momentul arestării sale.

În imaginile video, ofiţeri de poliţie sunt surprinşi încercând să îl pună la pământ pe Navalnîi, ca apoi să îl urce într-un autobuz al poliţiei. Totuşi, în înregistrarea video Navalnîi nu este surprins lovind poliţişti.

Navalnîi s-a aflat printre cele circa 350 de persoane arestate în timpul protestelor din 28 ianuarie.

Comitetul de Investigaţii a afirmat că un anumit număr de ofiţeri de poliţie au fost răniţi în timp ce au efectuat arestări la protestele respective.

Liderul opoziţiei ruse a fost eliberat ulterior în aceeaşi zi, în aşteptarea unei audieri în instanţă, care încă nu a avut loc.

Opozant vocal al preşedintelui Vladimir Putin, Navalnîi a cerut boicotarea scrutinului prezidenţial din 18 martie, după ce autorităţile electorale i-au interzis în decembrie 2017 să candideze din cauza unei condamnări penale despre care acesta a afirmat că a fost motivată politic.

Navalnîi a susţinut că alegerile prezidenţiale nu vor fi alegeri reale sau democratice, ci sunt echivalentul renumirii lui Putin, care a fost preşedinte sau premier începând din 1999 şi care urmăreşte să obţină un nou mandat de şase ani la conducerea Rusiei.

Critici ai Kremlinului susţin că majoritatea celorlalţi candidaţi sunt folosiţi ca paravan pentru a se oferi aparenţa unor alegeri prezidenţiale democratice, susţinând că victoria lui Putin este sigură, în contextul unui mediu politic controlat ferm de acesta.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe