NATO - crăpături înainte de summit. Turcia susţine că nu ar şantaja Alianţa în legătură cu planul apărării estului european

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. (Getty Images)

Turcia nu şantajează NATO cu respingerea planului de apărare pentru Marea Baltică şi Polonia şi are drepturi depline de veto în cadrul alianţei, a declarat luni o sursă de securitate turcă înaintea summitului alianţei NATO la Londra.

Reuters a raportat săptămâna trecută că Turcia a refuzat să sprijine un plan de apărare NATO pentru Marea Baltică şi Polonia până când nu va primi mai mult sprijin în lupta sa cu miliţiile YPG kurde, pe care le consideră o organizaţie teroristă.

Ankara a declarat că impasul a fost cauzat de retragerea sprijinului SUA dintr-un plan separat de apărare pentru Turcia, care acoperă orice posibil atac din sud - la graniţa cu Siria.

"NATO este o instituţie în care Turcia are drepturi de veto depline, din punct de vedere politic şi militar, iar aici există proceduri", a spus sursa. „Nu există niciun fel de şantaj al Turciei - o declaraţie de acest fel este inacceptabilă.”

O sursă diplomatică a declarat pentru Reuters săptămâna trecută că Turcia „ia ostatice ţările Europei de Est” prin blocarea aprobării planificării militare, iar o a doua sursă a numit comportamentul Ankarei „tulburător”.

Emisarii NATO au nevoie de aprobarea oficială a tuturor celor 29 de membri pentru planul de îmbunătăţire a apărării Poloniei, Lituaniei, Letoniei şi Estoniei împotriva oricărei ameninţări din partea Rusiei vecine.

O sursă diplomatică turcă a declarat că Turcia este „deschisă unor oferte” şi că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, încearcă să găsească consens între aliaţi.

Cu toate acestea, relaţiile dintre Turcia şi aliaţii NATO au fost tensionate de o mulţime de probleme care variază de la decizia de a procura sistemele de apărare aeriană S-400 la politica siriană.

Mai mulţi membri ai NATO au condamnat decizia Turciei luna trecută pentru lansarea unei ofensive în nord-estul Siriei împotriva YPG, în cadrul căreia s-au comis crime de război şi care a avut drept rezultat evadarea din închisorile administrate de kurzi a unui număr de luptători ai Statului Islamic.

Turcia, care are a doua cea mai mare armată a NATO, doreşte ca Alianţa să clasifice YPG, componenta principală a Forţelor Democrate Siriene (SDF), susţinute de SUA, ca terorişti.

Administraţia preşedintelui Recep Erdogan s-a înfuriat din cauza sprijinului acordat de aliaţii NATO miliţiilor YPG, un partener occidental în combaterea militanţilor Statului Islamic.

Săptămâna trecută, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, l-a acuzat pe preşedintele francez Emmanuel Macron că a sponsorizat terorismul sprijinind YPG, după ce Macron a declarat că Turcia nu trebuie să se aştepte la solidaritate din partea NATO după incursiunea sa din Siria.

Macron a criticat NATO înaintea summitului, afirmând că Alianţa se confruntă cu „moartea cerebrală”.

Preşedintele turc Tayyip Erdogan a răspuns acuzaţiilor lui Macron întrebându-l pe liderul francez dacă nu cumva „sunteţi mort cerebral dvs”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe