NATO cere Rusiei să respecte tratatul INF, deşi SUA ameninţă cu retragerea

(Getty Images)

NATO a cerut Rusiei să continue să onoreze un tratat cheie privind armele nucleare pe fondul ameninţărilor SUA de a se retrage din tratat din cauza presupuselor încălcări ale acestuia de către Moscova, precizează RFE/RL.

“Niciun aranjament privind controlul armelor nu poate fi eficient dacă este respectat doar de o singură parte”, a declarat miercuri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în timpul unei întâlniri a Consiliului NATO-Rusia în Bruxelles, potrivit unei declaraţii publicate de alianţa militară vestică.

Discuţiile dintre ambasadorii celor două tabere - prima astfel de întâlnire începând cu luna mai - au avut loc pe fondul unor noi tensiuni între Occident şi Rusia.

Un motiv al recentelor tensiuni este, în opinia NATO, desfăşurarea de către Rusia a unei rachete de croazieră care încalcă prevederile Tratatului din 1987 privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară (INF), care ar putea fi folosită împotriva aliaţilor NATO din Europa.

Kremlinul, la rândul său, a acuzat alianţa că are un comportament provocator în apropierea graniţelor sale, în timp ce NATO a criticat puternic anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014, precum şi sprijinul acordat de Moscova separatiştilor din estul Ucrainei.

La începutul lunii trecute, preşedintele american Donald Trump a anunţat intenţia de a scoate SUA din tratatul INF, invocând presupuse încălcări ale acestuia de către ruşi începând cu 2014 şi faptul că Beijingul nu intră sub interdicţia prevăzută de INF cu privire la deţinerea, dezvoltarea şi desfăşurarea de rachete balistice şi de croazieră cu lansare terestră de rază scurtă şi intermediară.

Rusia a negat în repetate rânduri acuzaţiile SUA şi a declarat că unele elemente ale sistemelor antirachetă americane din Europa încalcă prevederile acordului. La rândul său, Washingtonul neagă acuzaţia.

“Ani de zile, SUA a folosit căi diplomatice şi tehnice cu Rusia pentru a păstra Tratatul INF”, a afirmat Stoltenberg.

Între timp, aliaţii “şi-au exprimat temerile serioase” în legătură cu racheta de croazieră aparent dezvoltată de Rusia şi au cerut Moscovei să ofere o “transparenţă deplină” în ceea ce priveşte arma.

De asemenea, Stoltenberg a declarat că ezitarea Rusiei de a lua în considerare apelurile lansate de NATO întăreşte credinţa că respectiva rachetă de croazieră “reprezintă un risc grav pentru stabilitatea strategică a zonei euro-atlantice”.

Alianţa este “dedicată să adopte măsuri eficiente pentru a asigura în continuare siguranţa şi securitatea tuturor aliaţilor”, a mai precizat şeful NATO.

Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat că planul SUA ar putea duce la o nouă cursă a înarmării.

Declaraţia publicată de alianţa militară a susţinut că participanţii la întâlnirea Consiliului NATO-Rusia au avut un “schimb deschis” de vederi asupra unor subiecte precum Ucraina, Afganistan, exerciţiul militar rusesc Vostok din luna septembrie şi exerciţiul militar în desfăşurare al NATO Trident Juncture.

Pe fondul tensiunilor continue dintre NATO şi Rusia, alianţa a lansat la sfârşitul lunii octombrie exerciţiul Trident Juncture – cel mai mare exerciţiu de la sfârşitul Războiului Rece.

Exerciţiul Trident, care include şi muniţie reală, se va termina în 7 noiembrie. De asemenea, Trident Juncture implică aproximativ 50.000 de soldaţi, 10.000 de vehicule şi peste 300 de avioane şi nave din cele 29 de ţări aliate NATO, plus partenerii Finlanda şi Suedia. Obiectivul exerciţiului militar Trident, care se desfăşoară pe o suprafaţă ce se întinde din Atlanticul de Nord până la Marea Baltică, este de a oferi un răspuns mai eficient în cazul unui atac asupra membrilor alianţei.

În plus, Marina rusă intenţionează să testeze în această săptămână rachete în apele internaţionale din largul coastei Norvegiei, au declarat oficiali NATO şi norvegieni. Testele Moscovei vor avea loc în perioada 1-3 noiembrie, la vest de localităţile norvegiene de coastă Kristiansund, Molde şi Alesund.

NATO a suspendat cooperarea practică cu Moscova în 2014 ca răspuns la rolul Rusiei în conflictul din Ucraina. Totuşi, dialogul politic a rămas deschis prin Consiliul NATO-Rusia.