Dacă preocuparea guvernului României ar fi fost cel puţin la fel de mare pentru absorbţia de fonduri europene cât cea pentru experimente fiscale, poate că România nu ar fi avut aceste probleme la buget, opinează deputatul USR Claudiu Năsui, care atrage atenţia asupra faptului că România a mai irosit o oportunitate - Planul pentru Investiţii pentru Europa, supranumit Planul Juncker.
Acest plan era făcut pentru a impulsiona investiţiile în Uniunea Europeană şi, în timp ce unele ţări au ştiut să beneficieze de pe urma lui, altele, printre care şi România, nu au făcut-o, susţine deputatul.
"Faptul că România este codaşă la absorbţia de fonduri europene nu este un secret. Statul român nu a fost în stare să atragă nici măcar bani gratuiţi europeni, darămite să investească bani utili în proiectele de infrastructură pe care le tot doresc politicienii la nivel declarativ. Când auziţi aşa zişii economişti spunându-ne că trebuie să mai crească taxele şi impozitele ca să facem proiectele X sau Y, să le reamintim cât de puţin a absorbit România din Planul pentru Investiţii pentru Europa, supranumit Planul Juncker.
Acest plan era făcut pentru a impulsiona investiţiile în Uniunea Europeană. Unii au ştiut să beneficieze de pe urma lui, alţii nu. România se află printre ţările care în mod clar au ratat oportunitatea. În timp ce ţările din vest erau preocupate cu investiţiile, noi făceam revoluţii fiscale, tăiam investiţiile, creşteam haotic accizele şi făceam experimente gen TVA split.
Dacă preocuparea guvernului României ar fi fost cel puţin la fel de mare pentru absorbţie de fonduri europene decât pentru experimente fiscale, poate nici nu am fi avut aceste probleme la buget. Dar aşa, România se află pe locul 18 în termeni de absorbţie şi pe locul 22 în termeni de investiţii generate. Suntem, deci, în partea de jos a Europei.
Să vedem totuşi şi partea plină a paharului. Unde se duc şi puţinul de fonduri pe care îl atragem? În timp ce multe ţări îşi modernizează masiv infrastructura energetică şi de transport, noi avem doar 5 proiecte semnate. Singurul proiect de importanţă este faimoasa conductă de gaze BRUA (100 milioane euro). Urmat apoi de două proiecte de facilitare a creditării în agricultură şi pentru start-upri (50 şi 20 milioane euro). În final ajungem şi la proiectul cu cel mai mare impact pentru români, în opinia mea, cel pentru extinderea unui furnizor de servicii medicale private (15 milioane euro).
Să nu mai fi fost nevoie de bani în România? Puţin probabil. Mult mai probabil că incompetenţa guvernului şi priorităţile greşite ne-au făcut să mai pierdem încă un tren", scrie, pe Facebook, Năsui.