Moise Guran, către preşedinte: Aţi sacrificat cumva justiţia pe altarul interesului electoral?

Preşedintele Klaus Iohannis, aspirant la un al doilea mandat la Cotroceni, a fost întrebat marţi de jurnalistul Moise Guran, la dezbaterea pe care şeful statului a organizat-o, dacă a sacrificat justiţia pe altarul interesului său electoral prin amânarea referendumului.

Guran şi-a justificat întrebarea reamintind că legile Justiţiei au trecut până la urmă iar imaginea României este cea din MCV-ul care a reflectat atât problemele cu Secţia Specială cât şi toate "prăpădeniile" care se întâmplă în CSM.

Răspunsul lui Iohannis a fost că nu, şeful statului reamintind momente precum mersul la şedinţa de Guvern în care ar fi urmat să fie adoptate "ordonanţele-elefant" precum şi ieşitul (o dată) la protest, cu faimoasa geacă roşie. Preşedintele a mai susţinut că referendumul - care acum îi împiedică pe liberali să corecteze prin OUG modificările toxice din legislaţia în Justiţie - a fost amânat până în momentul în care a considerat că o convocare a lui produce efecte maximale.

Redăm dialogul lui Moise Guran cu preşedintele:

Moise Guran: Întrebarea mea se va referi la rolul de mediator al preşedintelui. Înainte de asta, aş vrea, puţin, să contextualizez. V-aş aminti, domnule preşedinte, că în 2014, în turul 2, aţi primit un mandat puternic de 6,2 milioane de voturi, care a răsturnat situaţia de atunci, pentru apărarea justiţiei şi a statului de drept. Cei mai mulţi dintre noi aşa am interpretat diferenţa de voturi dintre turul 1 şi turul 2. Ultimii trei ani ai primului dumneavoastră mandat au stat, fără îndoială, sub acest semn, al luptei cu guvernele PSD pentru apărarea justiţiei şi a statului de drept.

La începutul anului 2017 aţi avut câteva acţiuni – şi urmează dumneavoastră să ne spuneţi dacă sunt din sfera de mediere între stat şi societate, pe care preşedintele trebuie să o exercite potrivit Constituţiei. E cert că în ţara noastră s-a căscat o prăpastie cel puţin între o parte a societăţii şi statul român reprezentat de guvern şi majoritatea parlamentară. Aţi ieşit la un moment dat, câteva minute, aţi fost într-o şedinţă de guvern, celebra şedinţa cu elefanţii, v-aţi adresat Parlamentului şi aţi amintit acolo de posibilitatea dizolvării acestuia şi a organizării de alegeri anticipate şi, cel mai important, aţi deschis procedura referendumului pe justiţie, pe care, însă, după aceea, aţi abandonat-o.

Aţi dat o a doua şansa PSD-ului la jumătatea anului 2017 şi o a treia şansă PSD-ului odată cu instaurarea guvernului Dăncilă. Cel mai important însă, aţi amânat procedura referendumului, de la începutului anului 2017, doi ani, destul de convenabil dacă mă întrebaţi pe mine, până în anul electoral 2019.

Întrebarea mea care se referă la rolul de mediator al preşedintelui este: Domnule preşedinte, legile justiţiei au trecut până la urmă, imaginea României la care vă refereaţi este cea din MCV-ul care ne arată şi Secţia Specială şi toate prăpădeniile care se întâmplă în CSM. Domnule preşedinte, aţi sacrificat cumva justiţia pe altarul interesului dumneavoastră electoral prin amânarea referendumului?

Iohannis: Se vede destul de bine că nu. Şi o să mai completez un pic. Da, am amânat referendumul până în momentul în care am considerat că o convocare a unui referendum produce efecte maximale. Cred că a produs.

Însă demersul meu a fost destul de bine descris de dumneavoastră, numai că a fost o descriere pe care aş completa-o. În afară de faptul că am alungat elefanţii din şedinţa de Guvern, că am coborât în geacă roşie între demonstranţi, am mai făcut lucruri care sunt prevăzute în Constituţie şi cred că le-am făcut destul de bine.

Am retrimis legile Justiţiei în Parlament, am trimis legile Justiţiei la Curtea Constituţională, am solicitat un punct de vedere Comisiei de la Veneţia şi am rugat în ultimele zile pe colegele şi colegii mei din Departamentul de Specialitate să îmi facă o evaluare. Am reuşit să anuleze 70% dintre măsurile care ar fi compromis legile Justiţiei.

Deci 70% dintre măsurile introduse de PSD în legile Justiţiei. Sigur, nu sunt perfecte. Sunt în vigoare. La un moment dat am ajuns în punctul când au trebuit promulgate fiindcă mi s-au terminat instrumentele constituţionale. Dar lucrurile nu se opresc aici şi voi avea grijă ca Guvernul să reia aceste chestiuni şi după alegerile parlamentare, când sunt convins că vom avea de a face cu o altă majoritate, vom corecta, vom repara ce a mai rămas de reparat din legile Justiţiei.

Şi, da, am început campania din 2014 cu promisiunea că voi întări statul de drept în România, că voi încuraja lupta anticorupţie, şi m-am ţinut de aceste lucruri. Vă garantez şi, aici poate o să vi se pară că sunt puţin lipsit de modestie, fără mine statul de drept din România s-ar fi rupt. Nu s-a rupt, a rămas în picioare. Lupta anticorupţie continuă şi, mai mult, am corectat în exterior imaginea catastrofală proiectată de guvernele pesediste care au atacat frontal nu numai statul de drept şi lupta anticorupţie, ci chiar democraţia din România.

Moise Guran: Aş vrea să insist pe argumentarea amânării referendumului, răspunsul dumneavaostră punctual a fost: L-am amânat până a dat rezultat. Aveţi informaţii că dacă îl făceaţi mai devreme n-ar fi dat rezultate? Efectele sunt aceleaşi, totuşi, ale referendumului. E o manifestare a poporului.

Iohannis: Studiile sociologice succesive pe care le-am făcut ne-au arătat că s-a apropiat momentul cel mai potrivit împreună cu alegerile europarlamentare. Vă reamintesc că un referendum poate fi validat doar dacă rata de participare este suficient de mare. În niciun moment anterior ceea ce am încercat să elucidez nu mi-a arătat că rata de participare ar ajunge măcar aproape de cota de validare.