Modificările la Statutul parlamentarilor solicitate de Traian Băsescu, însuşite Comisia de Statut

Cu majoritate de voturi - cu un vot "împotrivă" şi o abţinere - Comisia de Statut a adoptat miercuri raportul la cererea de reexaminare a Statutului parlamentarilor, în care sunt însuşite modificările solicitate de şeful statului, Traian Băsescu, a declarat preşedintele comisiei.

"Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi. S-au înregistrat doar o abţinere şi un vot împotrivă. Au fost modificări de formă, nu de fond, la solicitările de examinare venite de la Cotroceni. Am operat toate modificările cerute. Joi, la ora 9.00, raportul va intra probabil în dezbaterea plenului", a declarat miercuri preşedintele Comisiei de Statut, Gabriel Vlase.

Preşedintele Comisiei a mai precizat că, potrivit formei agreate de Comisie, parlamentarul care nu face contestaţie la Raportul ANI îşi pierde mandatul în termenul prevăzut de lege, contestarea în instanţă a raportului ANI urmând a se face în 15 zile, termenul fiind prevăzut în legea ANI şi de Codul de procedură civilă.

Gabriel Vlase a subliniat că Parlamentul va fi informat de ANI, în calitate de instituţie tutelară, a celui care are o problemă de integritate.

"Am vrut să ne asigurăm că instituţia Parlamentului poate ajuta în notificarea parlamentarului care are o problemă, îl putem găsi mai uşor decât prin notificarea poştală", a declarat Vlase.

Gabriel Vlase a mai precizat că alineatul din proiectul de Statut care abroga orice prevedere contrară acestuia a fost eliminat.

Imunitatea parlamentarilor, subiect de dispute politice

Problema imunităţii parlamentarilor ar trebui clarificată, este de părere premierul Victor Ponta, care a prezentat drept exemplu cazul fostului senator Dan Voiculescu care şi-a depus demisia din Parlament afirmând că renunţă la imunitate pentru a putea fi judecat.

"Mi-aş dori să lămurim problema cu imunitatea, nu e imunitatea...când a renunţat domnul Voiculescu la imunitate, toţi cei care strigau că e prea mare imunitatea explicau, de data asta corect, că nu există nicio imunitate de fapt, decât pentru arestare şi percheziţie, aceea e prevăzută în Constituţie şi nu poţi să scrii nimic în regulamentul Camerelor care să încalce Constituţia. Nici să dai mai puţin, nici să dai mai mult. Acum eu nu ştiu dacă a descoperit ceva preşedintele sau dacă e doar un gest politic", a precizat Ponta.

Anunţul premierului a fost făcut după ce Traian Băsescu a refuzat să promulge modificările la Statutul parlamentarilor şi a cerut reexaminarea legii respective.

Preşedintele a explicat că legea vine în contradicţie cu recomandările din raportul MCV şi a propus realizarea unei dezbateri publice asupra modificărilor.

Modificările din Statut se referă mai ales la incompatibilitate, conflict de interese şi imunitate.

Pe 28 ianuarie, Dan Voiculescu a demisionat din funcţia de senator, la scurt timp după ce depusese jurământul, pe care îl amânase destul de mult. Politicianul a invocat faptul că, în ultima perioadă, au existat "speculaţii" cu privire la faptul că imunitatea parlamentară pe care o presupune statutul de senator ar împiedica "actul de justiţie" în cazul dosarului său.

Legea privind modificarea Statutului parlamentarilor, respinsă de Traian Băsescu

Traian Băsescu a respins luni Legea privind modificarea Statutului parlamentarilor şi a semnat o cerere de reexaminare a acesteia. Preşedintele a invocat, printre altele, faptul că noul statut intră în contradicţie cu recomandările din Raportul MCV şi a propus dezbatere publică asupra proiectului.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat luni cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, pe care a trimis-o Parlamentului României, în temeiul Articolului 77 alineatul (2) din Constituţia României, relevă Preşedinţia.

În cerere se arată că Legea trimisă spre promulgare are ca obiect de reglementare completarea şi modificarea statutului deputaţilor şi al senatorilor, în special în ceea ce priveşte incompatibilităţile, conflictele de interese şi imunitatea parlamentarilor.

"La Articolul I, pct. 9, noua lege prevede o serie de incompatibilităţi, dintre care unele sunt preluate din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precizând totodată că «Alte incompatibilităţi cu calitatea de deputat sau de senator se pot stabili numai prin lege organică». La Articolul IV din noul act normativ se prevede că «La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţii contrare se abrogă». Având în vedere că acest domeniu este unul esenţial pentru stabilirea integrităţii demnitarilor şi că textele din noua lege sunt echivoce cu privire la aplicarea incompatibilităţilor stabilite prin alte acte normative, considerăm necesar clarificarea de către legiuitor a acestor dispoziţii şi stipularea lor în lege cu claritate şi cu evitarea paralelismelor legislative, astfel cum impun normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 şi cum se reţine în jurisprudenţa Curţii Constituţionale", a precizat preşedintele Traian Băsescu în cererea de reexaminare.

Au fost modificări de formă, nu de fond, la solicitările de examinare venite de la Cotroceni. Am operat toate modificările cerute. Joi, la ora 9.00, raportul va intra probabil în dezbaterea plenului

Şeful statului mai apreciază că nu au fost respectate normele de tehnică legislativă prevăzute la Articolul 64 şi Articolul 65 din Legea nr. 24/2000, cu modificările şi completările ulterioare, care impun determinarea expresă a dispoziţiilor normative vizate de abrogare, ceea ce poate determina apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate legislativă.

Traian Băsescu a mai amintit că, pe de altă parte, în ceea ce priveşte procedura declarării incompatibilităţii, reglementată la Articolul I, pct. 11 din noua lege, prevede derularea unor verificări în paralel celor ale Agenţiei Naţionale de Integritate întrucât starea de incompatibilitate se constată printr-o hotărâre a plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul în cauză, în urma întocmirii unui raport de către comisia ce are în competenţă analizarea situaţiilor de incompatibilitate.

În cererea peşedintelui se mai afirmă că, în ceea ce priveşte conflictul de interese, legea aflată la promulgare prevede la Articolul I, punctul 14, că se sancţionează disciplinar deputatul sau senatorul aflat în conflict de interese, constatat prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

Raportul MCV: Parlamentarilor anchetaţi penal să le fie ridicată imunitatea

În raportul MCV privind România, Comisia Europeană solicită ca parlamentarii incompatibili să demisioneze, iar celor care sunt anchetaţi penal să le fie ridicată imunitatea, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Mark Gray.

Oficialul european a apreciat că s-au făcut "ceva progrese" în acest domeniu, însă apar şi câteva probleme.

Mark Gray a explicat apoi că Statutul parlamentarilor trebuie adus "pe calea corectă", însă, în acelaşi timp, se discută şi despre un cod de conduită al parlamentarilor.

"În raport se precizează ca este nevoie de reglementări clare. (...) Avem încă nişte semne de întrebare. Aceste prime măsuri fac parte dintr-un pachet şi există îndoieli semnificative în legătură cu acest proces şi noi vom monitoriza cu multă atenţie", a afirmat Mark Gray.

Suspiciuni de încălcare a standardelor europene: Consiliul Europei a început o evaluare a ”imunităţii extinse” a parlamentarilor

Consiliului Europei a evaluat, prin experţi juridici, amendamentul adoptat recent de Parlamentul României, prin care li se îngreunează misiunea procurorilor care investighează parlamentarii suspecţi de infracţiuni sau de conflicte de interese. Anunţul a fost făcut joi, prin intermediul unui comunicat de presă, de către secretarul general al Consiliului, Thorbjorn Jagland.

"Sunt îngrijorat că această modificare ar putea merge prea departe în protejarea parlamentarilor în cazul urmăririi penale", relevă documentul, specificând şi că "este la latitudinea fiecărei ţări de a adopta propriile norme privind imunitatea parlamentară".

Secretarul general al Consiliului a subliniat că ”imunitatea nu poate fi acordată” pentru parlamentarii găsiţi vinovaţi de infracţiuni de drept comun.

"Imunitatea poate fi necesară, de exemplu, pentru a proteja libertatea de exprimare a membrilor Parlamentului. În cazul în care imunitatea merge dincolo de declaraţiile făcute în Parlament, trebuie să existe proceduri de ridicare a imunităţii, care să fie transparente şi să nu se aplice selectiv", a declarat Thorbjorn Jagland.

Secretarul general al CE a mai precizat că a trimis o scrisoare conducerii Parlamentului, prin care oferă sprijinul juridic al experţilor instituţiei de la Bruxelles.

"Experţii noştri vor face o evaluare, pentru a stabili dacă modificarea este în conformitate cu standardele Consiliului Europei", mai relevă comunicatul.