Modelul suedez - un eşec. Şeful epidemiologilor suedezi admite că au murit mai mulţi decât trebuia

Lucrători din domeniul sănătăţii încearcă să stăvilească epidemia cauzată de virusul Wuhan
Lucrători din domeniul sănătăţii încearcă să stăvilească epidemia cauzată de virusul Wuhan (YONHAP/AFP via Getty Images)

Şeful epidemiologilor suedezi, cel care a generat politica relaxată a Suediei de combatere a pandemiei COVID-19, a admis că modul său de abordare a generat prea multe decese şi că ar fi trebuit luate mai multe măsuri pentru prevenirea acestora, potrivit The Guardian.

Suedia a fost lăudată şi aplaudată ca model de răspuns în faţa pericolelor generate de pandemia virusului Wuhan, guvernul suedez refuzând să ia măsuri de izolare preventivă a populaţiei şi insistând ca ţara să construiască "imunitate de turmă". În special către sfârşitul lunilor de carantină în Europa, modelul suedez a fost promovat de susţinătorii ideii că izolarea preventivă, care a tulburat economia şi lanţurile de aprovizionare, a fost o măsură abuzivă şi fără fundament.

Cu toate acestea, Anders Tegnell, care în trecut a criticat măsurile de izolare preventivă strictă impuse de alte ţări - afirmând că nu sunt sustenabile pe termen lung - a declarat miercuri pentru postul de radio naţional suedez că există „în mod evident o marjă de îmbunătăţire a lucrurilor făcute”, de Suedia.

Întrebat dacă nu cumva au murit prea mulţi suedezi de COVID-19, boala generată de virusul Wuhan, Tegnell a răspuns: „Da, absolut”, adăugând că ţara va trebui să analizeze în viitor dacă ar fi existat vreun mod de a preveni un asemenea bilanţ ridicat al deceselor.

Rata deceselor pe cap de locuitor a Suediei a fost cea mai mare din lume timp de 7 zile consecutiv până în 2 iunie, potrivit cifrelor ourworldindata.com iar, la presiunea opoziţiei, săptămâna aceasta guvernul a promis constituirea unei comisii care să ancheteze strategia pandemică a Suediei.

Suedia a înregistrat un număr devastator de mare de decese - peste 4.400 la cei 10 milioane de locuitori faţă de Norvegia cu peste 200 de cazuri la 5 milioane de locuitori, Danemarca, cu 580 de decese la 5 milioane de locuitori sau Finlanda cu 320 de decese la 5 milioane de locuitori.

Singura deosebire majoră dintre aceste ţări este modul în care guvernul a decis să reacţioneze la pandemie.

În ciuda diferenţelor masive în privinţa numărul de pierderi de vieţi omeneşti, epidemiologul şef al Suediei nu pare să regrete foarte mult deciziile pe care le-a luat.

„Dacă ar fi să întâlnim aceeaşi boală din nou, cunoscând exact ce ştim acum despre ea, cred că am fi hotărât să facem ceva între ceea ce a făcut Suedia şi ceea ce a făcut restul lumii”, a afirmat epidemiologul, care nu a explicat cum ar putea să fie combinată relaxarea totală cu măsurile de izolare preventivă.

Suedia a închis şcolile pentru elevii de peste 16 ani şi a interzis adunările de peste 50 de persoane, părând că se bazează pe conştiinţa civică a cetăţenilor săi. Suedia a sfătuit evitarea călătoriilor neesenţiale şi a recomandat oamenilor să rămână în casă, în special celor bolnavi şi vârstnici. Magazinele, restaurantele şi sălile de gimnastică au rămas deschise.

În pofida obiectivului declarat de a proteja populaţia vârstnică, strategia suedeză a fost catastrofală pentru această categorie de vârstă. 94% dintre persoanele care şi-au pierdut viaţa în Suedia din cauza COVID-19 au avut peste 70 de ani, jumătate din decese fiind înregistrate în azilurile de bătrâni.

Predecesoarea lui Tegnell, Annika Linde, care a deţinut funcţia de epidemiolog-şef între 2005 şi 2013, a declarat săptămâna trecută că, deşi iniţial a susţinut strategia autorităţilor, a început să îşi reevalueze opinia pe măsură ce virusul făcea ravagii în rândul populaţiei vârstnice.

„Îmi dau seama, acum, că nu a existat nicio strategie pentru vârstnici”, a declarat Linde, adăugând că „nu înţeleg cum pot unii susţine că nivelul de răspuns a fost bun, când de fapt a fost jalnic”.