Ministrul Mediului, împotriva exploatărilor cu cianuri

Riscurile exploatărilor cu cianuri sunt mult mai mari decât beneficiile, consideră ministrul Mediului, care a transmis Guvernului punctul său de vedere.
Ministrul mediului, Cristiana Paşca-Palmer
Ministrul mediului, Cristiana Paşca-Palmer (Facebook)

Ministerul Mediului susţine proiectul de lege care interzice folosirea cianurilor în minerit şi a trimis recent Guvernului un punct de vedere în aceste sens, a declarat pentru Hotnews ministerul Mediului, Cristiana Paşcă-Palmer.

Potrivit ministrului, acest punct de vedere va fi discutat în Guvern, alături de punctele de vedere de la alte ministere implicate, urmând să se elaboreze un punct de vedere al Executivului, care va fi trimis Parlamentului.

„Am trimis Guvernului, încă din data de 11 aprilie, punctul meu de vedere şi al Ministerului Mediului referitor la interzicerea folosirii tehnologiei pe baza de cianură în mineritul de aur şi argint. De ce? Pentru că în Parlament există o propunere legislativă a unui parlamentar de a interzice folosirea cianurilor, de mai mulţi ani, şi acum câteva luni Parlamentul a solicitat Guvernului Cioloş un punct de vedere pe această lege. (...) Este o premieră ca Ministerul Mediului şi eu ca ministru să îmi exprim un punct de vedere în favoarea interzicerii cianurii. Va urma o discuţie la nivel de Guvern. Premierul Cioloş a dispus să se formeze un grup de lucru şi să discutăm cu argumentele pro şi contra astfel încât la nivel de Guvern să se ia o decizie”, a declarat ministrul Mediului.

În argumentarea pe care a trimis-o departamentului pentru relaţia cu Parlamentul, ministrul Mediului a luat în principal, în calcul impactul asupra mediului, argumentarea sa bazându-se în principal pe faptul că România a experimentat câteva catastrofe legate de mineritul cu cianuri.

„Ştiţi bine ca în 1971 la Certej, atunci când s-a rupt iazul de decantare au fost pierderi de vieţi omeneşti, 89 de oameni, foarte mulţi răniţi, practic blocuri întregi au fost înghiţite de un val de moloz şi cianură care a venit peste oameni. Lucrul acesta s-a întâmplat din nou la Baia Mare, în anul 2000, când iazul s-a rupt şi tone de apă cianurată s-au revărsat în râurile din zonă şi mai departe au ajuns până în Dunăre şi s-a creat o problemă transfrontalieră, un dezastru ecologic” a declarat ministrul.

Cristiana Paşcă Palmer ar reamintit şi faptul că Parlamentul European a dat deja o rezoluţie, încă din anul 2010, prin care recomanda interzicerea de cianuri în minerit.

„În Europa, cianura se mai foloseşte doar în două state, Finlanda şi Suedia, dar foarte multe alte ţări, care aveau resurse de aur şi foloseau tehnologia pe baza de cianuri au interzis folosirea ei: Germania, Polonia, Ungaria, Slovacia. Mai este un lucru, în alte părţi aceste exploatări sunt departe de zone populate, în România, această industrie este în zonă dens populată. Adică în Baia Mare iazul este într-o parte, restul în partea cealaltă şi trebuie să treci cu această apă cianurată prin tot oraşul”, a explicat ministrul, pentru Hotnews.

Nu în ultimul rând, ministrul Mediului subliniază faptul că riscurile sunt mult mai mari decât beneficiile în cazul folosirii cianurii în industria de minerit, iar populaţia nu agreează mineritul cu cianuri, în primul rând din considerente de poluare şi sănătate.

„Este o decizie foarte grea, într-o speţă foarte grea, sunt argumente de mediu foarte serioase, din punctul meu de vedere riscurile sunt mult mai mari decât beneficiile economice pentru că noi am rămas, din păcate, în urma industriei de minerit cu multe probleme, nu numai cianura, dar am rămas cu toate aceste iazuri de decantare pe care nu le gestionăm foarte bine. Unele sunt ecologizate, dar noi ca şi stat nu avem capacitatea şi resursele financiare să ecologizăm toate aceste iazuri. Şi atunci am spus că trebuie să aplicăm principiul prevenţiei referitor la accidentele majore cu substanţe periculoase”, susţine Palmer.

Întrebată ce se va întâmpla cu proiectele exploatărilor miniere de la Roşia Montană şi cel de la Certej, Cristiana Paşcă-Palmer subliniază faptul că aceste exploatări nu au început, nu au autorizaţie de mediu, iar firmele se pot orienta spre alte tehnologii, mai prietenoase cu mediul.