Medicii români fac minuni: pancreas artificial, în premieră

Pentru prima oară în România şi a doua oară în lume, după Germania, medicii de la Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni vor testa un pancreas artificial, care va fi implantat unei femei de 34 ani ce suferă de zece ani de diabet insulino-dependent, a anunţat directorul instituţiei, profesorul Irinel Popescu. Popescu a precizat că este pentru prima dată când se încearcă în România implantarea acestui dispozitiv cu insule pancreatice umane şi a doua oară în lume, intervenţia fiind realizată pentru prima dată în Germania.

Profesorul Constantin Ionescu Târgovişte a precizat că dispozitivul va fi implantat unei femei insulino-dependentă de zece ani, care are un copil şi ar mai dori unul. "Pacienta a acceptat să fac această intervenţie întrucât speră să scape de cele patru injecţii pe care trebuie să şi le administreze zilnic. Pe lista de aşteptare mai sunt încă patru pacienţi. Costurile intervenţiei sunt foarte mari, în jur de 200.000 de euro, dar aceste cinci intervenţii vor fi suportate de un consorţiu din care fac parte Germania, Israel, SUA şi România", a mai spus profesorul Ionescu Târgovişte. El a precizat că intervenţia are un grad de risc pe care pacienta şi l-a asumat, precizând că dacă operaţia nu va reuşi, aceasta va reveni la tratamentul iniţial. "Dispozitivul se pune subcutanat, dacă nu merge, îl scoatem şi revenim la tratamentul iniţial", a explicat Ionescu Târgovişte

Pancreasul artificial este un dispozitiv de mărimea unei pudriere, în care se implantează celule pancreatice de la un donator şi care se introduce în organism. Cu ajutorul acestui aparat, pacienţii ar putea scăpa de injecţiile zilnice cu insulină. Pancreasul artificial este realizat dintr-un dispozitiv de membrane biologice care au rolul unor filtre. Pentru început, medicii recoltează celule pancreatice din pancreasul unui donator aflat în moarte cerebrală. Acestea sunt apoi testate în laborator şi transferate în interiorul dispozitivului, unde există o soluţie extrasă din alge marine, care le protejează de atacul de respingere a celulelor sistemului imunitar. Dispozitivul este implantat între piele şi muşchi şi intră astfel în contact cu ţesuturile organismului. Prin sistemul de membrane se va face transferul de nutrienţi: glucoza din sânge către celulele pancreatice şi invers, eliberarea insulinei, în sânge. Singura intervenţie externă care să ajute celulele pancreatice să funcţioneze este o injecţie cu oxigen, o dată pe zi.

Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni are un laborator de celule care se află în sediul Institutului Oncologic Bucureşti. Acesta are două componente, una pentru celule stem şi o altă pentru celule pancreatice.

Tot acest proces se produce într-un mediu supra-steril, pentru a evita orice potenţială infectare a celulelor. Totodată se evaluează aspectul şi calitatea celulelor. În final, într-un incubator ele pot fi păstrate într-un mediu de cultură în care există chiar posibilitatea de a se înmulţi, deci de a obţine un număr mult mai mare de celule decât cel iniţial, care este estimat la aproximativ 5.000 de celule pe kilogram corp. "Astfel, la un donator de 70 de kilograme ne aşteptăm la 350.000 de celule pancreatice", a mai arătat directorul Centrului de Transplant Hepatic Fundeni.

Potrivit specialiştilor, în cazul în care testările clinice vor fi pozitive, speranţele pentru viitor sunt foarte mari. "Cea mai mare speranţă se leagă de posibilitatea de a substitui celulele umane cu celule de la animale transgenice, în mod particular de la porc transgenic, care ar permite fabricarea pe scară industrială a acestui aparat. Sunt foarte multe precauţii care trebuie luate şi totdeauna primează siguranţa pacientului. Acest întreg proces tehnologic are destul de multe puncte sensibile, or în măsura în care nu sunt toate acoperite, nu este bine să ne grăbim, implantarea clinică putând fi amânată. Se poate ajunge la acest pas doar atunci când sunt îndeplinite toate condiţiile în deplină securitate", a continuat profesorul Irinel Popescu.

În România sunt peste 200 de mii de diabetici dependenţi de insulină, printre care şi câteva mii de copii.