Magnat italian: Sancţiunile aplicate Rusiei sunt „numai de faţadă”

Premierul rus, Vladimir Putin (stanga) primeste un sfat din partea omologului sau italian, Silvio Berlusconi, in timpul unei conferinte din 26 aprilie 2010 pe tema Gazprom si gigantul ENI.
Premierul rus, Vladimir Putin (stanga) primeste un sfat din partea omologului sau italian, Silvio Berlusconi, in timpul unei conferinte din 26 aprilie 2010 pe tema Gazprom si gigantul ENI. (Vittorio Zunino Celotto / Getty Images)

Unul din cei mai bogaţi oameni de afaceri din sectorul petrolier european, Gian Marco Moratti, a declarat, luni, că sancţiunile împotriva Rusiei sunt „numai de faţadă”, a notat IBT.

Moratti, directorul firmei Saras SpA, împarte conducerea firmei cu unul din oficialii ruşi sancţionaţi de Occident, Igor Sechin.

Sechin, poreclit şi Darth Vader în Rusia din cauza trecutului său în spionajul sovietic, a fost vicepreşedinte al biroului executiv prezidenţial de la Kremlin iar în prezent este şeful Rosneft.

Conform Stratfor, în 1980 Sechin era „omul Uniunii Sovietice care coordona contrabanda cu armament din America Latină şi Orientul Mijlociu”. Acum, „Darth Vader” este un oficial al guvernului moscovit „cu o loialitate puternică faţă de Vladimir Putin” şi proprietarul celei de-a doua rafinării ca mărime a Italiei.

„Europa se împuşcă în picior abia când companiile ruseşti se apropie” de Italia, a declarat Dario Scaffardi, manager general şi vice-preşedinte executiv al Saras, cu privire la sancţiunile impuse Rusiei.

Rosfnet şi-a extins afacerile din Italia în timpul mandatului de premier al lui Silvio Berlusconi. În prezent, Roma depinde de Rusia pentru 30% din consumul de gaze.

Companiile de stat italiene, Eni şi Enel, cei mai mari producători de petrol, respectiv energie, ai Italiei, au profitat din plin de relaţiile strânse cu Moscova, cumpărând câmpuri gazifere şi centrale electrice în Rusia.

Eni a câştigat parteneriate cu Rusia, inclusiv o alianţă cu Rosfneft în exploatarea resurselor din largul coastelor Arctice. Saipem, o companie ramură a Eni, a câştigat contractul pentru construcţia conductei South Stream, care aduce gaz prin Marea Neagră în sudul Europei.

Enel are 56% dintr-o companie care deţine patru centrale electrice în Rusia şi 49,5% din RusEnergoSbyt, care se ocupă cu servicii în domeniul energiei.

În schimb, Gazprom şi-a consolidat statutul de cel mai mare exportator de gaz în Italia şi a câştigat un contract prin care va cumpăra mai multe centrale electrice şi proprietăţi ale Enel.

„Italia are o miză mare în Rusia. Speră că tensiunile din Ucraina se vor uşura după alegerile prezidenţiale din 25 mai, care ar putea să ducă la un compromis cu Rusia”, a declarat Carlo Altomonte, un profesor de economie de la Universitatea Bocconi din Milano.

Dependenţa Europei de energia rusă explică bine poziţia Italiei, şi a altor ţări europene precum Germania, care au adoptat sancţiuni asupra Rusiei.

Trezoreria Statelor Unite a sancţionat luna trecută şapte oficiali şi directori ruşi, şi 17 companii controlate de către patru din cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Putin.

Sancţiunile Europei au fost adresate mai multor oficiali implicaţi în acţiunile din Ucraina cât şi unor figuri politice mai îndepărtate de lanţul puterii de la Kremlin.

În cadrul unei conferinţe de presă de la Washington, susţinută alături de cancelarul german Angela Merkel, preşedintele american Barack Obama a declarat că „nu există nicio altă opţiune decât avansarea sancţiunilor mai severe”, în cazul în care Rusia intervine în alegerile prezidenţiale din Ucraina.

„Creşterea sancţiunilor la următorul nivel ar complica totul, contribuind la o posibilă amplificare a conflictului din Ucraina”, a comentat profesorul Altomonte.

În plus, sistemul energetic al Rusiei poate riposta puternic. Atât SUA cât şi UE s-au abţinut până acum de la a sancţiona gigantul Gazprom şi pe directorului companiei, Alexei Miller.