Luxul rezistă şi în timpuri mai grele

Inelul Shalimar, creat de designerul indian Nirav Modi în decurs de un an, este estimat la 2 milioane USD şi are un diamant roz de 1,25 carate, înconjurat de diamante mici, albe şi roz.
Inelul Shalimar, creat de designerul indian Nirav Modi în decurs de un an, este estimat la 2 milioane USD şi are un diamant roz de 1,25 carate, înconjurat de diamante mici, albe şi roz. (Prin bunavointa Argyle Diamond Mine)

Industria luxului, este printre puţinele din lume care nu pare să se fi clătinat sub povara vremurilor mai grele din punct de vedere economic, iar concernele care vând produse exclusiviste înregistrează în continuare profituri uriaşe.

În urmă cu câţiva ani Robert Hanson a fost auzit strigând "credit crunch" în locul clasicului "noroc", de fiecare dată când deschidea o şampanie la Club 55 din St. Tropez (unul dintre cele mai exclusiviste cluburi de pe Coasta de Azur). Robert este moştenitorul averii Lordului Hanson, un industriaş britanic faimos, deţinătorul unui imperiu financiar, dar şi fost logodnic al actriţei Audrey Hepburn.

Atitudinea fiului mogulului, un obişnuit al cluburilor de noapte, este tipică pentru clasa miliardarilor cu ştate vechi. Aceştia sunt clienţi ai marilor grupuri care vând articole de lux şi pentru care viitorul, în ciuda corului de analişti îngrijoraţi, continuă să nu le aducă bătăi de cap. Clasa medie a redus consumul, însă clienţii importanţi ai produselor de lux nu renunţă la obiceiurile lor costisitoare. De fapt, s-a constatat că, în perioade mai dificile, marile concerne de lux au anunţat încasări în creştere.

Unul dintre marile grupuri de lux din lume, LVMH (care deţine branduri precum Louis Vuitton, Christian Dior Parfums, Givenchy, sau Chaumet) a obţinut o cifră de afaceri cu mult peste aşteptări, adică 30,6 miliarde de euro în 2014, ceea ce reprezintă o creştere de 6% faţă de anul precedent. Principalii concurenţi , francezii de la Kering, cunoscut în trecut ca PPR (care deţin branduri ca Gucci, Balenciaga, Boucheron) au avut un profit de 1,66 miliarde de euro în 2014.

Putem trage concluzia că în astfel de perioade dificile pentru oamenii de rând, piaţa de lux înregistrează, creşteri exorbitante din punct de vedere financiar. În acest segment de articole de lux, majorările de preţuri (care se anunţă mai tot timpul), sfidează orice urmă de îngrijorare, iar produsele unicat sau de ediţie limitată sunt la mare căutare printre investitori care caută alternative de investiţii la clasicele acţiuni şi obligaţiuni. Exemplele abundă: superjeturi de 43 de milioane de euro, apartamente de 42 de milioane de euro, un inel de diamante de 3, 5 milioane de euro şi chiar un cocteil de 260 de euro.

Astfel, amatorii de lux sunt încă dispuşi să plătească zeci de mii de euro pentru o geantă, de exemplu: pentru Warrior de la Burberry există o listă de aşteptare impresionantă, în condiţiile în care preţul genţii se ridică la 12.800 de euro. Casa Burberry a anunţat că vânzările de accesorii au crescut. Brandurile de bijuterii au anunţat un câştig similar. Mai mult, Chopard a lansat acel cocteil de 260 de euro pentru un pahar, numit Chopardissimo, un martini cu votcă şi caviar care este servit alături de un trandafir şi un jeleu de mentă plus un şerbet de ceai verde. Acest cocteil, a fost servit la o recepţie ( în urmă cu ani de zile), pentru 100 de persoane, apropiaţi ai companiei, la celebrul hotel de lux Westbury din Londra.

Directorul casei de bijuterii Chopard, spunea că a venit momentul pentru piese excepţionale. ”piaţa de mijloc nu prea mai există, însă piesele cu preţuri cuprinse între un milion şi 20 de milioane, de euro nu s-au vândut niciodată mai bine’’. El vorbeşte de asemenea despre piese care nici măcar nu sunt expuse în vitrine, fiind achiziţionate încă din faza de proiect de colecţionari sau pasionaţi. De exemplu un diamant- roz somon- s-a vândut unui client din Orientul Mijlociu pentru 3,5 milioane de euro. Mai tot timpul bijutierii colaborează cu creatori de modă, cum ar fi designerul japonez Ginza Tanaka, care a prezentat o geantă de un milion şi jumătate realizată din platină şi diamante la Londra acum ceva timp.

Piaţa zborurilor private, în ultimi ani a crescut în procente impresionante. Compania Avolus, ce a debutat cu închirieri de limuzine în 2005, a descoperit că există cerere mai mare pentru închirierea de jeturi. ’’În doar câteva luni vânzările au crescut de trei ori“, afirma directorul executiv, explicând în continuare: “Când am vândut primul zbor cu 7.000 de euro, m-am gândit că este un miracol. Atunci credeam că cei care au o avere de un million de lire o duc bune. Acum nu mai fac afaceri cu cineva care are sub un milliard “.

Râzând directorul îşi aminteşte de un zbor neobişnuit, când a trebuit să transporte 3 kg de legume la Londra pentru un restaurant când a întâmpinat pentru prima dată dificultăţi cu trecutul legumelor prin vamă. Se fac zboruri private doar pentru transportarea animalelor, pentru clienţii firmei deoarece, aceştia nu doresc ca patrupedele lor, să se chinuie în curse normale. Un zbor transatlantic cu o escală în Canada, a putut costa chiar şi 58.000 de euro.

Anumite persoane cu bani, aleg calea cea mai simplă achiziţionând propriul jet. Cel mai cerut avion a fost Challenger 850 care costă cca 40 de milioane de euro, însă compania care le produce, Bombardier, spune că există o listă de aşteptare de 3-4 ani pentru un exemplar.

Arta este şi ea unul dintre domeniile de investiţii preferate ale colecţionarilor, care va fi şi va rămâne tot timpul la cote ridicate. Picturile lui Monet au bătut record după record, la licitaţiile organizate după declanşarea crizei, ajungând ca o lucrare să fie vândută la 46,8 milioane de euro, iar alta la 25,1 milioane de euro. Piaţa de artă şi antichităţi este foarte puternică, iar investitorii se înghesuie mai tot timpul la Londra pentru noi şi noi achiziţii.

Sumele ce se vehiculează pe această piaţă sunt fabuloase, şi cresc de la an la an ceea ce ne demonstrează că nimic nu contează în această lume a oamenilor cu mulţi bani, în afara afacerilor şi profitului. Nici piaţa imobiliară de lux nu se lasă mai prejos. De exemplu, magnatul Indian Lakshmi Mittal a achiziţionat acum ceva ani o casă în Londra, o reşedinţă în Kensington Park Gardens la 81 de milioane de euro, acum preţul acestei reşedinţe fiind mult mai mare. Agenţii imobiliari spun că în ciuda panicii de pe piaţa creditelor, reşedinţele de lux sunt primele care se vând, iar miliardarii nici măcar nu se obosesc să negocieze.

Aceste case sunt dotate cu accesorii întâlnite numai în filme precum panic rooms (camere de panică), pivniţe cu temperatura controlată pentru cel puţin o mie de sticle, perdele controlate prin telecomandă, sală de fitness sau parcare subterană pentru mai multe maşini, dotate cu un lift care selectează automat maşina dorită şi o aduce la suprafaţă. Multe lucruri mai pot fi spuse despre acestă lume pentru care banii nu contează, dar care nu doreşte să privească înspre cei mai dezavantajaţi de soartă, pentru care aceste sume par de domeniul ficţiunii.

Cei cu averi impresionante sunt orbiţi de tot ce apare nou şi spectaculos, intrând parcă în concurenţă între ei, etalându-se şi întrecându-se continuu, uitând de lumea reală, de lucrurile bune, sau mai puţin bune care ne înconjoară. Dacă toate aceste branduri şi segmente ale industriei de lux, ar întinde o mână de ajutor celor defavorizaţi, poate ar putea face ca lumea în care trăim să devină mult mai bună şi prosperă.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Life & Style