Ce fac grecii bogaţi pentru ţara lor?

(photos.com)

Economia Greciei a înregistrat eşecuri ani de zile iar ţara se luptă acum să-şi echilibreze bugetul prin impunerea de măsuri profunde de austeritate. Cei mai bogaţi greci nu au observat acest lucru. Mulţi nu sunt impozitaţi deloc iar unii dintre cei care sunt preferă să se eschiveze de la obligaţiile lor faţă de stat, se arată într-o analiză publicată de Der Spiegel.

Cel mai mare armator al Greciei, George Economou, ar fi dispus să vorbească despre artă şi colecţia sa, spune purtătoarea sa de cuvânt. Sau despre pasiunea sa pentru pictori germani, cum ar fi Neo Rauch sau Dix Otto, deţinând mai multe lucrări ale acestora. Sau despre o pictură de Botero pe care a achiziţionat-o recent cu suma de 330.000 de euro (420.000 dolari).

Dar Economou ar prefera să nu discute despre ţara sa. Mica felie de paradis a lui este bine păzită. Cei care intră în galeria sa de artă trebuie să treacă mai întâi printr-o poartă de securitate dotată cu un scanner de amprente. Stând într-un Mercedes de lux, fiica lui, Alexandra, spune că ţara sa nu mai este la fel de sigură ca altădată iar ea ia taxiul doar la nevoie de teama de a nu fi răpită. Da, chiar şi bogaţii din Grecia au griji, comentează Spiegel.

'Grecia este o ţară săracă cu oameni foarte bogaţi', a afirmat recent ministrul de finanţe, Yannis Stournaras. Iar filantropia, deşi este un cuvânt grecesc, nu e larg răspândită. Membrii din pătura superioară a ţării continuă să exploateze toate lacunele pe care le oferă guvernul. Statul face extrem de uşor pentru ei să procedeze aşa: un an întreg, guvernul a anunţat că este 'pe cale să încheie un tratat cu Elveţia'', cu scopul de a pune capăt evaziunii fiscale. Dar acesta nu a fost încă semnat.

Privilegiaţii nu se deranjează nici măcar să-şi ascundă bogăţia public. În cartierele bogate - Kifissia din nordul Atenei sau Glyfada la sud - unii conduc în viteză Porsche Cayennes iar poşetele Hermes pot fi încă văzute sub mese la cafenle. Gucci, Balenciaga şi Dior şi-au păstrat magazinele. Doar florarii de la colţul străzilor au ieşit din afaceri.

Deşi guvernul grec nu-şi mai poate plăti facturile şi datorează unor companii din sectorul privat circa 9 miliarde de euro, chiar şi după trei ani de criză continuă să scutească companiile comerciale de transport maritim, care alcătuiesc sectorul industrial cel mai de succes, de toate taxele. Această scutire pentru bogaţi pune mai mult decât o povară pe umerii săracilor. Direcţia Generală Concurenţă a UE a identificat recent 57 diferite scutiri de taxe doar pentru armatorii greci şi, nedumerită, a trimis o scrisoare guvernului de la Atena.

Leon Patitsas, moştenitorul în vârstă de 36 de ani al unei companii de transport maritim, se numără printre cei care au beneficiat de aceste scutiri. El conduce ''Atlas Maritime'', care deţine şase tancuri petroliere active şi al şaptelea în curs de construire la Shanghai. Flota comercială a Greciei, spune Patitsas, este cea mai mare din lume şi el crede că scutirea de taxe de care beneficiază este o necesitate, mai degrabă decât un privilegiu. 'Transportul asigură 400.000 de locuri de muncă în şantierele navale greceşti, care ar putea merge în altă parte, în orice moment', spune el.

Dar nu ar trebui ca industria navală să manifeste solidaritate cu statul în loc să ameninţe că va delocaliza la primul semn de impozitare? Statul nu oferă nicio garanţie, spune Patitsas, nici pentru investitori nici pentru oamenii de afaceri. El afirmă că grecii cred că capitalul este de vină pentru tot şi nu sindicatele puternice care distrug efectiv locurile de muncă cu cererile lor nerealiste.

Navele greceşti deţin 20% din transportul maritim de mărfuri mondial, deşi, de obicei, navighează sub pavilionul altor ţări. Ca atare, cea mai mare flotă comercială din lume nu contribuie cu aproape nimic la performanţa economică a Greciei, iar veniturile din transport nu sunt impozitate. De fapt, companiile de transport nu trebuie nici măcar să plătească impozite pentru diviziile care nu au nimic de-a face cu transportul de mărfuri pe mări.

În timp ce Grecia are o datorie publică de aproximativ 301 miliarde de euro, cetăţenii săi au active private în valoare de aproape două ori mai mult. Potrivit Autorităţii Elene de Statistică (ELSTAT), 20% dintre cei mai bogaţi câştigă de şase ori mai mult decât 20% dintre cei mai săraci.

Familia Patitsas este de origine din Chios, un mic arhipelag din nordul Mării Egee, aflat între insulă şi coasta turcă. O serie de mari familii care deţin nave au rădăcini pe această insulă, inclusiv cea a lui Elli Patera. Aceasta şi-a început propria afacere în calitate de agent imobiliar, deoarece se plictisea să fie doar o moştenitoare. S-a focalizat asupra vecinătăţii: proprietăţi în zonele elitei din nordul Atenei, vile ascunse în spatele unor imense garduri vii şi bungalouri cu cinci garaje.

Patera, în vârstă de 47 de ani, locuieşte o perioadă pe insula Mykonos. Criza nu a ajuns niciodată în această insulă, o staţiune preferată de bogaţi. Aici poţi cumpăra rozarii create de Chanel la bijutierul local şi te poţi delecta cu o sticlă de şampanie Armand de Brignac la clubul de pe plajă cel mai exclusivist al Greciei, pentru suma de 120.000 de euro.

Patera spune că ţara sa este afectată de aceleaşi boli ca profesia ei: lucrurile au depăşit măsura. 'Refuzăm să recunoaştem cauzele', spune ea. 'Cei mai mulţi oameni cred că criza este doar un rău, o idee stupidă a europenilor', adaugă ea.

Ce fac oamenii bogaţi pentru ţara lor?, se întreabă Spiegel. Preşedintele Greciei, Karolos Papoulias, a spus odată: 'Toţi acţionează în conformitate cu patriotismul lor''.

Peter Nomikos spune că grecii sunt cetăţeni oribili, dar patrioţi entuziaşti. Investitorul de 33 de ani, dintr-o familie de armatori, încearcă să facă ceva pentru ţara sa. El a fondat iniţiativa numită 'Grecia eliberată total de datorii', care are drept scop să-i ajute pe greci să-şi răscumpere datoriile. O iniţiativă imposibilă nu numai pentru că implică cifra astronomică de circa 300 miliarde de euro, ci şi pentru că trei sferturi din aceste datorii sunt deţinute de creditori publici, mai degrabă decât tranzacţionate pe piaţa liberă. Până în august, donaţiile pentru iniţiativa lui Nomikos au depăşit 2,5 milioane de euro. Cifra este actualizată constant pe pagina iniţiativei. Luni dimineaţa, suma era de 2,510,072 milioane de euro - sau aproape exact cât era cu trei luni mai devreme.

Fundaţia Stavros Niarchos, numită după armatorul grec, a alocat 100 milioane de euro pentru uşurarea crizei. Investeşte, de asemenea, bani în bunuri cu valoare înaltă: un parc din Atena, o operă şi o bibliotecă. Fundaţia Alexander S. Onassis, creată în onoarea fiului decedat al armatorului care a fost soţul lui Jacqueline Kennedy, a lansat un concurs de arhitectură care vizează înfrumuseţarea centrului Atenei. Finanţează, de asemenea, o serie de proiecte culturale.

Petros Kokkalis, descendentul celei mai influente familii din Grecia, a înfiinţat o grădină enormă într-una dintre cele mai sărace zone din Atena. Kokkalis a fost vicepreşedinte clubului de fotbal Olympiacos Piraeus, deţinut odată de tatăl său. El spune că criza i-a deschis ochii şi l-a făcut ''mai politic'' şi că a devenit mai conştient de problemele ţării. De exemplu, a trebuit să aştepte şase luni pentru o autorizaţie pentru a instala un bar de bambus cu un frigider în grădina sa.

Taxa de intrare în parcul său este de 4 euro, mai mult decât îşi pot permite elevii şi el se gândeşte să o reducă la 2 euro. Întrebat de ce nu o desfiinţează, el răspunde: 'Dorim ca proiectul să se auto-întreţină''. Familia sa este una dintre cele mai bogate din ţară. Tatăl său, Socrates, este fondatorul ''Intracom'', un grup multinaţional din domeniul tehnologiei. El a sponsorizat o bibliotecă întreagă de la Universitatea Harvard şi finanţează un program în Europa de Sud-Est şi Central-Estică la ''Kennedy School of Government'' a sa. Petros, fiul său, spune că familia trebuie să fie acum atentă pentru a se asigura că cele 10.500 de persoane care lucrează pentru imperiul Kokkalis din Grecia nu îşi pierd locurile de muncă.

Armatorul şi colecţionarul de artă George Economou nici măcar nu a vrut să răspundă la întrebarea ce face el pentru ţara sa. Cu siguranţă purtătoarea sa de cuvânt va declara: 'Nicio informaţie nu va fi dezvăluită pe această temă', conchide Spiegel.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Life & Style