Lipsa investiţiilor afectează negativ bebeluşii şi mamele din întreaga lume

O nouă analiză arată că o investiţie de 4,70 dolari per nou născut ar putea genera o creştere economică de 300 de miliarde de dolari până în anul 2025
.
. (Photos.com)

Un nou raport publicat de UNICEF şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în colaborare cu Global Breastfeeding Collective (Colectivul Mondial pentru Alăptare) – o nouă iniţiativă care are ca obiectiv promovarea alăptării – arată că nicio ţară din lume nu îndeplineşte integral standardele recomandate privind hrănirea bebeluşilor la sân.

Tabloul alăptării la nivel mondial (Global Breastfeeding Scorecard), care examinează situaţia alăptării în 194 de ţări, arată că doar 40% dintre copiii cu vârste de sub şase luni sunt hrăniţi exclusiv prin alăptare (primind doar lapte matern) şi că rata de hrănire exclusiv prin alăptare depăşeşte 60% în numai 23 de ţări. În România, doar 12% dintre nou-născuţi sunt alăptaţi în prima oră de la naştere, iar rata de alăptare exclusivă la sân în primele şase luni este de 16%.

Cercetările arată că alăptarea aduce beneficii cognitive şi de sănătate atât pentru bebeluşi, cât şi pentru mamele acestora. Alăptarea este esenţială în special în primele şase luni de viaţă, ajutând la prevenirea diareei şi pneumoniei – două cauze majore de deces în rândul sugarilor. Mamele care alăptează prezintă un risc mai mic de cancer ovarian şi mamar, două cauze principale de deces în rândul femeilor.

„Alăptarea asigură bebeluşilor cel mai bun start în viaţă”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al OMS. „Laptele matern acţionează ca un prim vaccin al sugarului, protejându-l de boli potenţial ucigătoare şi asigurându-i toate principiile nutritive de care are nevoie pentru a supravieţui şi a se dezvolta”.

Rezultatele studiului comparativ au fost publicate la începutul Săptămânii Mondiale a Alăptării, împreună cu o nouă analiză care demonstrează că, pentru a creşte până la 50% ponderea globală a bebeluşilor sub şase luni hrăniţi exclusiv prin alăptare, până în 2025, este necesară o investiţie anuală de numai 4,70 dolari per nou născut.

Conform publicaţiei Nurturing the Health and Wealth of Nations: The Investment Case for Breastfeeding (Alimentaţie pentru sănătatea şi bogăţia naţiunilor: De ce sunt necesare investiţii pentru alăptare), atingerea acestei ţinte ar putea salva vieţile a 520.000 de copii cu vârstă de sub cinci ani şi ar putea genera o creştere economică de 300 de miliarde de dolari pe o perioadă de 10 ani, ca rezultat al reducerii îmbolnăvirilor şi costurilor de îngrijire a sănătăţii, precum şi al creşterii productivităţii.

„Alăptarea este una dintre investiţiile cele mai eficace şi rentabile pe care le pot face statele pentru sănătatea celor mai tineri dintre cetăţenii lor, precum şi pentru sănătatea economiei şi a societăţilor respective”, a spus Anthony Lake, Directorul General al UNICEF. „Prin lipsa investiţiilor în alăptare, nu ne îndeplinim obligaţiile faţă de mame şi copii şi, pentru asta, plătim un preţ dublu: în vieţi pierdute şi în şanse irosite”.

Lucrarea privind valoarea investiţiilor în alăptare arată că în cinci dintre cele mai mari economii emergente ale lumii - China, India, Indonezia, Mexic şi Nigeria – lipsa investiţiilor în favoarea alăptării are ca rezultat estimat moartea a 236.000 de copii pe an şi pierderi economice în valoare de 119 miliarde de dolari.

La nivel mondial, investiţiile în favoarea alăptării sunt mult prea mici. În fiecare an, guvernele din statele cu venituri mici şi mijlocii cheltuiesc aproximativ 250 de milioane dolari pentru programe în domeniul alăptării, iar donatorii asigură suplimentar doar 85 de milioane dolari.

Colectivul Mondial pentru Alăptare solicită ţărilor să:

Sporească fondurile alocate pentru creşterea ratelor de alăptare de la naştere până la vârsta de doi ani; să aplice în întregime Codul internaţional de comercializare a substituenţilor de lapte matern şi hotărârile din domeniu ale Adunării Mondiale a Sănătăţii, prin intermediul unor prevederi legale stricte, respectate de toţi cei vizaţi şi monitorizate independent de organizaţii care nu se află în conflict de interese; să introducă prevederi legale cu privire la concediul parental plătit şi politici privind alăptarea la locul de muncă, pornind ca nivel minim de la măsurile de protecţie a maternităţii recomandate de Organizaţia Internaţională a Muncii, inclusiv prevederi aplicabile în sectorul informal, să implementeze cei zece paşi către alăptarea cu succes în maternităţi, inclusiv asigurarea alăptării pentru nou născuţii bolnavi şi vulnerabili; să îmbunătăţească accesul la servicii de consiliere calificată cu privire la alăptare, ca parte a unor pachete cuprinzătoare de politici şi programe în favoarea alăptării, aplicate în unităţile sanitare; să consolideze legăturile dintre unităţile sanitare şi comunităţi, precum şi să încurajeze dezvoltarea unor reţele comunitare care să protejeze, promoveze şi susţină alăptarea şi să consolideze sistemele care urmăresc evoluţia politicilor, programelor şi finanţării în vederea atingerii ţintelor naţionale şi mondiale privind alăptarea.

Alăptarea joacă un rol critic pentru atingerea multora dintre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Contribuie la îmbunătăţirea nutriţiei, previne mortalitatea infantilă, reduce riscul bolilor netransmisibile şi sprijină dezvoltarea cognitivă şi educaţia. De asemenea, alăptarea este un factor care contribuie la eforturile de eradicare a sărăciei, de promovare a creşterii economice şi de reducere a inegalităţilor.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Știință