Abuzul în serviciu, pe masa CCR. Peste 850 de dosare ar putea fi aruncate în aer

UPDATE. Curtea Constituţională a amânat pronunţarea pe tema abuzului în serviciu pentru data de 15 iunie, această chestiune necesitând o "discuţie serioasă", a anunţat preşedintele instituţiei, Augustin Zegrean.

* * *

Judecătorii CCR vor decide, în şedinţa de marţi, dacă abuzul în serviciu - infracţiune ce stă la baza mai multor dosare cu greutate aflate în prezent în circuitul judiciar, cu prejudicii de milioane de euro - respectă sau nu Legea fundamentală a României.

În România, abuzul în serviciu este reglementat atât în articolul 297 din Codul Penal, cât şi în articolul 13(2) din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Pe ordinea de zi a şedinţei de marţi apare un număr de opt sesizări de neconstituţionalitate legate de cele două articole.

Dacă prevederile legislative care vizează această infracţiune sunt declarate neconstituţionale, o serie de dosare cu greutate aflate în circuitul judiciar vor fi practic aruncate în aer - mai exact, peste 850 de dosare de fraude în achiziţii publice marca DNA care, în general, vizează infracţiuni de abuz în serviciu.

Inculpaţi celebri precum Elena Udrea, Gabriel Oprea, Cristian Popescu Piedone, Alina Bica, Nicuşor Constantinescu, Bunea Stancu etc. vor scăpa definitiv de problemele lor penale.

Într-o scurtă discuţie cu jurnaliştii înainte de şedinţă, preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a explicat că instituţia pe care o reprezintă se pronunţă doar pe marginea constituţionalităţii, incriminarea sau dezincriminarea unei infracţiuni fiind atributul exclusiv al legiuitorului.

Semnal de alarmă din partea DNA

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, atrage recent atenţia că vinovaţii nu vor mai putea fi pedepsiţi, al fel cum nici prejudiciile nu vor mai fi recuperate, în cazul abuzul în serviciu pică la CCR.

"Astăzi, noi avem în lucru 865 de dosare care au ca obiect fraudă în achiziţii publice şi, în general, în aceste dosare sunt infracţiuni de abuz în serviciu. (...) Vom vedea dacă această infracţiune va fi dezincriminată sau va fi scoasă din legislaţie. Noi nu o să putem face investigaţii, vom face investigaţii pe alte tipuri de infracţiuni care rămân în competenţa DNA.

Dar nu procurorii trebuie să fie îngrijoraţi aici, noi investigăm faptele care ne sunt date în competenţă de legiuitor, care rămân în competenţă după decizii ale Curţii Constituţionale. Cetăţenii trebuie să se întrebe şi să fie îngrijoraţi dacă în România în acest moment ne permitem ca stat, ca astfel de infracţiuni care cauzează prejudicii de milioane de euro să le investigăm sau nu", declara la Europa FM, şefa DNA.

Potrivit procurorului-şef al agenţiei anticorupţie, din 2004 şi până în prezent mii de persoane au fost investigate, trimise în judecată sau condamnate pentru abuz în serviciu. Numai anul trecut au fost reţinute aproximativ 600 de astfel de fapte.

"Ce este abuz? Înseamnă încălcarea flagrantă a legii, înseamnă să nu-ţi îndeplineşti atribuţiile de serviciu în conformitate cu legea, înseamnă să încalci legea în mod intenţionat. Anul trecut au fost peste 600 de infracţiuni reţinute în dosarele DNA. Dacă această infracţiune de abuz în serviciu este anulată din competenţa de investigare a procurorilor şi este transformată în contravenţie, dacă infracţiunea de abuz în serviciu dispare, trebuie să ne gândim cu toţi din societate dacă suntem pregătiţi în acest moment ca fiecare funcţionar să acţioneze aşa cum doreşte, fără să avem posibilitatea de a-l investiga şi de a avea o infracţiune care să incrimineze încălcarea cu bună-ştiinţă a atribuţiunilor de serviciu şi care cauzează prejudicii", a subliniat Kovesi.

O eventuală abrogare a infracţiunii de abuz în serviciu va duce implicit, conform şefei DNA, la dezincriminarea complicităţii sau instigării la această faptă.

Declaraţiile lui Zegrean produc vâlvă

"E destul de complicat lucrul acesta, dar încă nu am luat nicio decizie. Lucrurile sunt în studiu la Curte. Chiar am luat cu foarte mare seriozitate în discuţie şi în studiu lucrurile acestea. Avem şi un document întocmit de Comisia de la Veneţia, la cererea Parlamentului European, a Consiliului Europei, nu a UE, pe această temă — reglementarea abuzului de putere, abuzului în serviciu. În toate ţările sunt preocupări în acest domeniu.

În Europa, din câte am verificat şi am constatat, mai sunt 12 ţări care sancţionează cu închisoarea abuzul în serviciu, restul nu sancţionează. Adică nu-l sancţionează cu închisoarea. Sunt ţări în care li se interzice să mai poată să ocupe funcţii publice pe o anumită perioadă de timp, dar la noi s-a mers pe această variantă. La noi, din câte ştiu, din timpul comunismului s-a introdus această infracţiune în Codul penal şi acolo a rămas", a declarat acum două săptămâni, la Digi 24, şeful CCR Augustin Zegrean.

Şeful Curţii Constituţionale a explicat că, având în vedere calitatea sa, nu poate să spună în acest moment dacă este vorba despre o definire excesivă a abuzului în serviciu în Codul Penal, însă admite că formularea este una discutabilă.

"Ea poate da naştere la discuţie, poate da naştere la interpretări, pentru că, dacă e să vă spun — în Codul Penal este definită infracţiunea ca atare şi este stabilită o sancţiune, în Legea 78 este practic o agravantă a pedepsei stabilite în Cp şi atunci se poate pune întrebarea dacă definiţia este cea din Codul penal şi cea din art. 13 alin.2 este agravantă la Cp.

Dacă e agravantă la Cp ar trebui să fie tot în Cp. Aici este problema — avem două infracţiuni de abuz în serviciu definite sau este aceeaşi infracţiuni de abuz în serviciu definită şi acolo este o agravantă, dar asta nu ar fi un capăt de ţară", a afirmat şeful CCR.

În ceea ce priveşte necesitatea sancţionării abuzului în serviciu, Augustin Zegrean a subliniat că stabilirea şi definirea infracţiunilor reprezintă opţiunea exclusivă a legiuitorului.

"Nimeni nu poate să-l oblige nici să sancţioneze, nici să nu sancţioneze. (...) Nu este problema noastră. Noi trebuie să spunem doar dacă se respectă sau nu se respectă Constituţia prin aceasta. Or, dacă am lua orice infracţiune, nu putem să analizăm să spunem că nu respectă drepturile omului pentru că s-a stabilit sancţiune pentru o infracţiune dată. Nu este nici treaba judecătorului ordinar, nici treaba judecătorilor de la CCR să spună dacă o faptă trebuie sau nu incriminată. (...)

Acum eu nu cred că orice încălcare de lege de către un funcţionar public poate fi sancţionată ca abuz în serviciu. Sigur că trebuie analizate de la caz la caz şi de la situaţie la situaţie. De fapt, dacă citim cu bună credinţă definiţiile atât din Cp, cât şi din lege, lucrurile sunt destul de clare — sigur că nu le convine că sunt trimişi în judecată şi trebuie să răspundă penal pentru faptele lor. Cui i-ar conveni?", a mai declarat Augustin Zegrean.