Legea care obligă hipermarketurile să vândă minimum 51% produse româneşti, în vizorul UE. Infringement la orizont
Încercarea de a le impune prin lege marilor retaileri că minimum 51% dintre produsele agroalimentare de la raft să fie româneşti se lasă cu un infringement.
Sediul Comisiei Europene în Bruxelles. (Captură Foto)
Comisia Europeană derulează proceduri de infringement asupra României şi Ungariei, pe motiv că ar fi îngrădit libera circulaţie a mărfurilor în UE, relatează Hotnews. În ceea ce priveşte ţara noastră, acuzaţiile vizează legea care obligă hipermarketurile ca minimum 51% dintre produsele agro-alimentare de pe raft să provină de la producători locali.
Executivul european a decis, miercuri, să trimită celor două ţări scrisori de punere în întârziere, o fază necontencioasă a procedurii de infringement, arată sursa citată.
Revenind la România, reamintim că legea vizată de UE le impune marilor retaileri să achiziţioneze cel puţin 51 % dintre produse alimentare şi agricole de la producătorii locali, ceea ce, în opinia CE ar pune probleme legate de libera circulaţie a mărfurilor. Aceeaşi lege prevede, de asemenea, obligaţia comercianţilor cu amănuntul de a promova produsele de origine română, limitându-le decizia de natură comercială privind alegerea produselor pe care le oferă, ceea ce ar contraveni, potrivit oficialilor europeni, libertăţii de stabilire (articolul 49 din TFUE).
Ori, în conformitate cu dreptul UE, restricţionarea respectivelor libertăţi este permisă numai în cazul în care există o nevoie justificată pentru a proteja un interes public major, precum sănătatea publică, iar măsurile adoptate nu trebuie să fie mai puţin restrictive.
În ceea ce priveşte Ungaria, infringementul vizează o nouă lege care prevede obligaţia comercianţilor cu amănuntul de a aplica aceleaşi marje de profit pentru produsele agricole şi alimentare interne şi pentru cele importate, în ciuda faptului că preţul produselor importate este condiţionat de fluctuaţii ale cursului de schimb valutar. Ori Bruxelles-ul consideră că acest lucru ar putea să descurajeze vânzările de produse agricole şi alimentare importate faţă de cele naţionale şi încalcă principiul liberei circulaţii a mărfurilor (articolul 34 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, TFUE).
Se pare că nici Ungaria, nici România nu au furnizat dovada faptului că măsurile naţionale sunt justificate şi proporţionale.
Autorităţile ungare şi române au acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. După acest răstimp, dacă Bruxellesul nu primeşte răspunsuri convingătoare, poate trimite cele două ţări în faţa Curţii de Justiţie a UE.
