Landerul InSight de la NASA a amartizat cu succes [video]
Aceasta este prima misiune spaţială care va studia interiorul structurii planetei Marte şi va afla dacă este complet moartă sau mai există activitate în interiorul său.
Landerul InSight de la NASA (NASA | EPV)
După peste şase luni de călătorie, landerul InSight (Interior Exploration using Seismic Investigations, Geodesy and Heat Transport) de la NASA a intrat în atmosfera marţiană subţire cu o viteză de 20.000 kilometri pe oră, reuşind să supravieţuiască celor "şapte minute de teroare", aşa cum denumeşte NASA momentul de amartizare programat pe 26 noiembrie 2018. Landerul a fost însoţit de două nave spaţiale de dimensiunea unor serviete, care au trimis detalii ale amartizării aproape în timp real.
Echipa de control a misiunii, de la Jet Propulsion Laboratory (JPL), în apropiere de Los Angeles, a anunţat că succesul amartizării a fost confirmat de semnalele transmise spre Pământ, cu o întârziere de opt minute, de unul dintre cei doi microsateliţi ce fac parte din misiune şi au rămas pe orbita „Planetei Roşii”.
Prima imagine de pe Marte trimisă de "InSight" (NASA)
Membrii echipei de control a misiunii de la NASA au sărbătorit succesul acestei prime faze a misiunii, amartizarea fiind un proces complex, guvernat de „o jumătate de milion de linii de coduri de programare“. „Orice sistem care nu ar fi funcţionat sau ar fi fost în contratimp, ar fi făcut ca misiunea să eşueze“, a subliniat Jorge Pla-Garcia, astrofizician la Centrul de Astrobiologie (CAB) de la NASA şi operatorul staţiei meteo de la bordul misiunii.
InSight a amartizat pe câmpiile Elysium, probabil locul cel mai plictisitor de pe suprafaţa marţiană: plan, plin de praf, fără forme de relief periculoase dar ideal pentru scopul principal al misiunii.
După 40 de zile de la amartizare, un braţ robotic va depune pe solul marţian unul dintre cele două instrumente principale ale misiunii: un seismograf, primul din istorie capabil să detecteze mişcările seismice şi, de asemenea, impactul de meteoriţi la kilometri distanţă.
Al doilea instrument este poreclit „caracatiţa”: este vorba despre un ciocan care va pătrunde până la cinci metri în solul marţian, lăsând senzori de temperatură în calea sa.
Cu aceste instrumente se poate afla dacă planeta Marte este complet moartă din punct de vedere geologic sau păstrează încă o viaţă geologică şi termică. Această misiune poate clarifica dimensiunile crustei, mantalei şi nucleului planetei, care este stâncos ca cel al Pământului.
„Ştim că în trecut au existat mari activităţi vulcanice pe perioade lungi de timp, de fapt Marte are cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, unii mai mari decât Everest“, explică Alberto Gonzalez-Fairén, cercetător la CAB şi la Universitatea Cornell (SUA). "Fiind mai mică decât Pământul – ceea ce implică un raport de suprafaţă-volum mult mai mare - Marte s-a răcit mult mai repede şi orice activitate geologică care ar fi putut avea loc a încetat treptat. InSight ne va spune dacă a mai rămas încă o cantitate de energie reziduală şi momentul în care Marte a devenit inactivă", a explicat acesta.
Punctul de amartizare a landerului InSight este perfect deoarece unul dintre obiectivele staţiei meteorologice de la bordul navei poate stabili momentul în care există mai puţin vânt, pentru a efectua măsurători seismice mai precise.
„În această zonă se pot forma vârtejuri care ajung până la 40 kilometri pe oră şi furtuni ce pot avea până la 120 de kilometri pe oră, deoarece, spre deosebire de zona în care se află roverul Curiosity, în interiorul unui crater, aceasta este o zonă total neprotejată", a menţionat Pla-Garcia.
După amartizarea landerului InSight, care a costat 993 de milioane de dolari, pentru prima dată vor exista două staţii meteorologice pe Marte (InSight şi Curiosity), după sondele Viking din anii '70.
