Kremlinul adoptă calea chineză - aplicaţia MAX instalată obligatoriu pe toate aparatele digitale din Rusia

De la invadarea Ucrainei, Kremlinul a îngreunat din ce în ce mai mult accesul ruşilor la site-uri web străine, platforme de socializare şi, în general, la informaţii care contrazic naraţiunile oficiale.

Această represiune a escaladat în ultimele zile, întrucât parlamentul rus a adoptat o nouă lege care introduce amenzi pentru căutarea de conţinut „extremist” online şi pentru promovarea VPN-urilor - pachete de software cu ajutorul cărora se poate, în principiu, ocoli cenzura guvernamentală.

Experţii atrag atenţia că aceste modificări reprezintă unul dintre cele mai semnificative atacuri asupra libertăţii digitale din istoria modernă a Rusiei, iar îngrijorările privitoare la libertatea de informare şi expresia au escaladat şi ele după ce autorităţile ruse au luat în considerare înlocuirea WhatsApp cu o aplicaţie internă numită Max.

Propunerile vin în contextul în care întreruperile internetului mobil, atribuite ameninţărilor cu drone ucrainene, au afectat o mare parte a ţării.

Platforma Max este o aplicaţie online, cu un logo albastru şi alb, care nu dă niciun indiciu despre originea sa sau scopul său sinistru.

Cu toate acestea, acest serviciu de mesagerie aparent inofensiv este pe cale să devină un instrument important în încercarea Kremlinului de a impune un control total asupra vieţii online a ruşilor obişnuiţi.

Aplicaţia, care a fost lansată în martie în fază de testare, a fost dezvoltată la ordinul lui Putin şi este croită după modelul chinez Wechat - oferă mesagerie online, apeluri video, plăţi mobile, reţele sociale şi acces la servicii guvernamentale.

Max a fost dezvoltată de compania VK, controlată de Kremlin. Conform unei noi legi, aceasta va fi instalată pe toate dispozitivele digitale vândute în Rusia începând cu 1 septembrie.

Criticii au descris-o ca un „program spion” care instalează software de spionaj pe smartphone-ul utilizatorului, care rămâne activ chiar şi după dezinstalarea aplicaţiei.

„[Max] este interesat de locul în care s-a aflat utilizatorul, pe cine a sunat sau cui a scris, inclusiv prin intermediul altor mesageri, ce portofele criptografice şi conturi bancare are, precum şi ce achiziţii a făcut, ce cafenele a vizitat şi ce a căutat pe internet”, scrie Red Binder, un canal rus de Telegram care se concentrează pe probleme online, citat de Times.

Datele colectate de Max vor fi uşor accesibile serviciilor de securitate FSB, iar agenţii Kremlinului ar putea chiar să monitorizeze conversaţiile online în timp real, spun analiştii.

Când Putin a ajuns la putere în urmă cu 25 de ani, aproximativ 1% dintre ruşi erau conectaţi la internet, iar Kremlinul acorda puţină atenţie internetului. Chiar şi în 2010, Putin era în mare parte sceptic cu privire la potenţialul acestuia, descriindu-l ca „50% material pornografic” şi afirmând că nu a fost niciodată online.

Până în 2011, când au izbucnit primele proteste anti-Putin la Moscova, una din două persoane avea acces la internet, iar site-urile străine precum YouTube şi Facebook au devenit cele mai puternice arme ale mişcării de opoziţie. Putin şi-a dat seama că, dacă nu va fi controlat, internetul îl poate distruge. „[Internetul] este un proiect al CIA”, a afirmat el în 2014, fără a furniza dovezi.

Pentru a asigura popularitatea lui Max, Moscova intenţionează să interzică WhatsApp, serviciul american de mesagerie utilizat de 70% din populaţia adultă a Rusiei. Deşi Facebook şi Instagram, care sunt de asemenea deţinute de Meta, firma americană de tehnologie, au fost interzise de Moscova ca „extremiste” la începutul invaziei ruse în Ucraina în 2022, Kremlinul ezitând să ia măsuri împotriva WhatsApp până când nu a avut un înlocuitor pregătit.

Săptămâna trecută, Anton Nemkin, membru al comisiei pentru tehnologia informaţiei din parlamentul rus, a acuzat WhatsApp că reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale, în timp ce surse din Kremlin au declarat pentru Meduza, un site web de opoziţie, că este „99%” sigur că aplicaţia va fi adăugată pe lista software-urilor străine care vor fi interzise din ordinul lui Putin.

În mai, un om de afaceri rus s-a plâns lui Putin de firmele occidentale de tehnologie, precum Microsoft şi Zoom, care încă funcţionau în ţară. „Blocaţi-le!”, a răspuns liderul rus.

Deşi Rusia a început să reprime disidenţa online după anexarea Crimeei de către Kremlin, acţiunile sale au escaladat la niveluri fără precedent după invadarea Ucrainei în 2022. Aproape 4.000 de persoane au fost urmărite penal pentru postări online în care criticau războiul în ultimii trei ani.

Rusia intenţionează, de asemenea, să incrimineze consultarea site-urilor web sau a conţinutului interzis de Kremlin, precum şi distribuirea acestora. Conform unei legi aprobate săptămâna trecută de parlament şi care va intra probabil în vigoare în septembrie, va fi ilegal să cauţi „intenţionat” materiale extremiste online.

Kremlinul a clasificat ca extremiste totul, de la anchetele anticorupţie ale lui Alexei Navalnîi, liderul opoziţiei care a murit într-o închisoare rusă anul trecut, până la informaţii despre problemele LGBT şi o melodie punk rusă despre moartea lui Putin.

Anul trecut, Rusia a blocat 420.000 de site-uri web. Cu toate acestea, milioane de ruşi utilizează reţele private virtuale, sau VPN-uri, care permit utilizatorilor să ocolească cenzura guvernamentală prin ascunderea locaţiei lor.

Deşi YouTube, care a fost folosit odată de opoziţie pentru a mobiliza sprijin, nu a fost blocat, viteza de descărcare a acestuia a fost redusă dramatic în Rusia, într-o aparentă încercare a Kremlinului de a descuraja utilizarea sa. Potrivit datelor Google, site-ul a pierdut aproximativ 80% din traficul său în ţară din decembrie.

Deocamdată, Telegram, serviciul de mesagerie online fondat de magnatul rus Pavel Durov, este autorizat să funcţioneze. Durov a negat acuzaţiile potrivit cărora compania, care susţine că nu are angajaţi în Rusia, ar fi cooperat cu serviciile de securitate ale Kremlinului.

Bilanţul Moscovei în materie de cenzură online este departe de a fi impecabil. O încercare anterioară de a bloca Telegram s-a soldat cu un eşec.