Kovesi "dinamitează" unele dintre miturile anti-justiţie

Laura Cotruţa Kovesi, la primirea premiului GDS, 12 martie 2015
Laura Cotruţa Kovesi, la primirea premiului GDS, 12 martie 2015 (Epoch Times România)

Într-un interviu acordat Pro Tv, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a abordat o serie de subiecte importante, de la iniţiativele legislative care vizează modificare Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, până la anchetarea politicienilor şi presiunile la care sunt supuşi procurorii anticorupţie.

De ce sunt anchetaţi aşa mulţi politicieni

"Pot doar să va spun că noi nu anchetăm politicienii pentru că sunt politicieni, noi anchetăm persoane care deţin anumite funcţii în stat şi calitatea pe care o au, prin lege, este dată în competenţa DNA. Spre exemplu, dacă un ministru face parte dintr-un partid politic, noi nu îl cercetăm pentru că face parte din partidul X, ci pentru că, în calitate de ministru, este suspicionat că a comis anumite fapte. Toate anchetele pe care le-am deschis au avut ca bază sesizări venite de la persoane fizice sau de la alte instituţii ale statului, sunt foarte puţine sesizări din oficiu care vizează politicieni.

Mai important, de exemplu în cursul anului trecut majoritatea investigaţiilor au fost deschise pe baza unor sesizări primite de la cetăţeni care nu sunt cercetaţi din punct de vedere penal. Peste 90% din dosarele deschise la DNA au la baza sesizări venite de la persoane fizice sau juridice. Un procent de 5% reprezintă dosarele deschise pe baza unor sesizări venite de la serviciile de informaţii.

În ultima perioadă de timp am văzut tot mai mulţi cetăţeni revoltaţi că li se cere mită, tot mai mulţi oameni de afaceri revoltaţi că li se cere mită pentru atribuirea contractelor, care au făcut denunţuri, au venit martori, au sprijinit anchetele noastre. Sunt instituţii publice care ne fac sesizări. Unele instituţii, pentru că au atribuţii de control şi verificare, altele, pentru că intră în posesia unor astfel de informaţii", a explicat şefa DNA.

De ce trebuie arestat un suspect de corupţie pentru fapte petrecute cu ani în urmă

"Pentru ca legea prevede condiţiile în care o persoană poate fi arestată. Anumite fapte de corupţie întrunesc anumite condiţii. Dacă ne referim la fapte mai vechi, Codul de Procedură Penală ne oferă posibilitatea ca, atunci când avem indicii sau suspiciuni rezonabile că o persoană încearcă să zădărnicească aflarea adevărului, să influenţeze martori, să distrugă probe, chiar dacă fapta este mai veche, pe acest motiv poate fi dus la arestare.

Codul de Procedură Penală, votat de Parlament şi care a intrat în vigoare anul trecut prevede criterii foarte stricte în baza cărora putem solicita arestarea preventivă. În majoritatea cererilor formulate de DNA, judecătorii au ajuns la concluzia că dosarele sunt bine făcute, probele sunt bine administrate şi de foarte multe ori această măsură a arestării preventive a fost dispusă de judecători şi menţinută chiar şi în contestaţie."

De ce au apărut atât de târziu aceste dosare cu nume grele

"Când vorbiţi de o avalanşă de dosare să ştiţi că simt şi eu că este o avalanşă şi am să va dau nişte cifre: pe primele 5 luni ale anului trecut, DNA a înregistrat 1.700 de dosare. Pe primele 5 ale acestui an, 2.200 de dosare. Iată că în exact aceeaşi perioadă vorbim de o creştere de 500 de persoane, în condiţiile în care doar 86 de procurori fac anchete.

Numărul de dosare cu care se confruntă DNA e foarte mare. Anul trecut am soluţionat un număr record de dosare, cel mai mare de la înfiinţarea DNA. CU toate acestea, la finalul anului am rămas cu un stoc de aproape 3.000 de dosare. Imaginaţi-vă că un procuror în DNA are în acelaşi timp în lucru în jur de 110-120 de dosare. Sigur că există situaţii în care un dosar înregistrat acum 2 ani în care s-au audiat persoane, s-au dispus expertize, să fie soluţionat doar în 2015. Sunt şi dosare care nu au nivel de complexitate ridicat şi poţi da soluţie în 3, 6 luni de zile fără să ffie făcute minime verificări, dar majoritatea dosarelor sunt serioase. Şi trebuie să faci anchetă serioasă, şi e foarte greu pentru un om să faci anchetă în acelaşi timp în 100 de dosare. Imaginaţi-vă că procurorul de caz care are în anchetă dosarul Microsoft EADS are în lucru în acelaşi timp 130 de dosare. E foarte dificil să le soluţionezi pe toate în 3 luni.

Au fost dosare nelucrate, dar nu pot să spun că intenţionat, că cineva le-a ţinut la sertar, cum se vehiculează. În ultimii 8 ani procurorii DNA au făcut eforturi constante pentru a soluţiona dosarele, dar întotdeauna au avut mult mai multe dosare în lucru decât pot ei soluţiona, şi atunci au fost dosare în care s-au făcut minime verificări. Ele nu au fost blocate de cineva, dar când un procuror are 100 de dosare în lucru e posibil ca în 10 dosare să nu administreze nicio probă 2 luni de zile. Sunt dosare înregistrate în DNA înainte de a veni eu şef şi care s-au finalizat acum, în care s-au administrat probe, unele probe au fost întârziate – dar nu aş putea să spun că există dosare care au fost ţinute, blocate intenţionat."

Colaborarea cu SRI şi interceptările din dosarele penale

"De obicei procurorii, când deschid o investigaţie pot să ceară serviciilor să ne furnizeze date şi informaţii privind eventuale activităţi infracţionale sau anumite elemente legate de persoana pe care o cercetăm, aşa cum şi serviciile au obligaţia prevazută în lege – şi care poate să atragă răspunderea, dacă nu se respectă – de a ne informa atunci când intră în posesia unor date sau informatii privind fapte de corupţie.

Noi obţinem autorizaţii de interceptare de la judecători doar în dosarele penale pe care le instrumentăm. Serviciile de informaţii pot obţine autorizaţii pe mandate de siguranţă pentru persoane care, spre exemplu, pot să nu fie implicate într-un dosar penal.
La finalul fiecăre investigaţii, persoanelor pe care DNA le interceptează li se comunică întotdeauna acest lucru. Niciodata nu înregistrăm o persoană fără a avea autorizatie de la judecător sau fără a respecta dispoziţiile legale.

Avem un birou tehnic, înfiinţat prin lege, şi potrivit legii putem să facem în mod direct aceste interceptări. Există o singură diferenţă care vizează conexiunea cu operatorul de telecomunicaţii – o face întotdeauna SRI. Să vă dau un exemplu: în momentul în care procurorul primeşte autorizaţia de interceptare a unui post telefonic, trimite autorizarea SRI care, împreună cu operatorul de telecomunicaţii, pun în aplicare această autorizare. Practic, conţinutul convorbirilor atunci când autorizarea se transmite prin biroul tehnic al DNA, nu este accesibil SRI sau operatorului de telecomunicaţii.

Sunt foarte multe situaţii în care colegii apelează la biroul tehnic şi facem noi, direct, punerea în aplicare a autorizaţiilor, în ceea ce priveşte conţinutul comunicării. Hârtia propriu-zisă, eliberată de judecător, se transmite întotdeauna SRI, care o transmite mai departe operatorului de telecomunicaţii. Sunt situaţii în care procurorul poate să nu pună în aplicare autorizarea prin biroul tehnic, ci să o trimită direct la SRI. În acest caz, SRI are acces la conţinutul comunicaţiilor. De obicei, în dosarele în care se lucrează în comun cu SRI sau deschise pe baza unor sesizari venite de la SRI, procurorii pot să lucreze direct cu SRI."

Sprijină sau nu actuala clasa politica lupta anti-corupţie?

"Este foarte dificil de spus, în condiţiile în care, la fiecare două săptămâni ne trezim cu proiecte de modificare a Codului Penal sau a Codului de Procedură Penală prin care se încearcă limitarea atribuţiilor sau posibilităţilor de investigare. Mi-ar fi foarte dificil să spun că actuala clasă politică sprijină lupta anti-corupţie. Sunt politicieni care, într-adevăr, sprijină lupta anti-corupţie, dar există o mare parte a acestor care încearcă de fiecare data să modifice legea în aşa fel încât lupta anti-corupţie să fie îngreunată sau împiedicată.

Dacă ne referim la votul din Parlament pe cererile de ridicare a imunităţilor, am putea spune că nu întotdeauna avem sprijin din partea clasei politice. Un cetăţean care comite o faptă de corupţie poate fi arestat oricând în timp ce un parlamentar, pentru că face parte din Parlamentul României, deşi comite aceeaşi faptă sau una mai gravă, nu poate fi arestat, pentru că uneori votul în Parlament blochează exercitarea acestei posibilităţi", a precizat Laura Codruţa Kovesi.

Întrebată de moderatorul emisiunii "După 20 de ani" cum comentează recentele încercări ale Senatului de a restrânge modalităţile de arestare, şefa DNA a replicat:

"Cred că e o încercare de a limita atribuţiile procurorilor, nu cred că în România s-a inventat măsura arestării preventive în 2015, nici cătuşele nu au fost inventate acum. Cred că anchetele din ultima perioadă de timp au produs o oarecare panică în rândul clasei politice şi acesta e motivul pentru care se încearcă limitarea atribuţiilor procurorilor. Am văzut câteva propuneri de modificări extrem de largi.

Să va dau un exemplu: există o propunere potrivit căreia o persoană care suferă de o boală incurabilă poate să nu execute pedeapsa pe care o primeşte. Codul Penal nu defineşte ce înseamnă boala incurabilă, doar dacă ne ducem la DEX sau apelăm la medici. Dacă luăm termenul general, e o boală care nu se vindecă. Dacă ai o alergie, nu te mai duci la puşcărie dacă furi, pentru că ai o boală care nu se vindecă. E una dintre modificările care se încearcă a fi introduse.

Cred că un Cod trebuie să stabilească nişte criterii generale. Ceea ce e mai important, măsura arestării preventive se dispune totdeauna de judecător. Judecătorii sunt imparţiali şi independenţi în România, orice solicitare a procurorilor e verificată de un judecător. O astfel de cenzură nu trebuie să existe din partea politicienilor, ci a judecătorilor".

Ce poate face DNA împotriva modificării Codurilor

"Facem ce am făcut şi până acum, la fiecare propunere de acest fel emitem puncte de vedere pe care le transmitem Ministerului Justiţiei, CSM, presei, încercăm să explicăm argumentat care sunt consecinţele. Anul trecut, înainte de intrarea în vigoare a Codului de Procedură Penală, am semnalat că vor fi câteva probleme din aplicarea lui. Ceea ce s-a şi întâmplat. CCR are foarte multe decizii prin care amendează dispoziţii din Codul de Procedură Penală. Cred că atunci când aplicăm o lege, procurorii şi judecătorii ştiu cel mai bine că pot să producă anumite dispoziţii legale."

Presiunile la care sunt supuşi procurorii DNA

"N-aş putea să spun că am simţit presiuni directe din partea unui politician, în primul rând pentru că eu nu vorbesc cu politicienii decât într-un cadru instituţional. Însă presiunile asupra instituţiei sau asupra procurorilor pot fi atât directe, cât şi indirecte. Marea majoritate a presiunilor indirecte se fac prin intermediul mass-media, atunci când diverse persoane care deţin funcţii importante în stat sau pe care noi le cercetăm fac tot felul de declaraţii împotriva cărora noi nu putem să ne apărăm. Un procuror nu poate să iasă public să comenteze un dosar pe care îl are în lucru şi e extrem de dificil atunci când o persoană susţine, de exemplu, în public, că e un dosar care nu are la baza niciun fel de probă, un procuror nu poate să iasă public şi să spună "Ştiţi, eu în dosar am 5 martori, am 3 expertize". De aceea, de multe ori, presiunile se exercită în acest fel.

Conduc un colectiv de procurori foarte experimentaţi, curajoşi, foarte activi în ceea ce fac şi care s-au obişnuit de-a lungul timpului cu tot felul de atacuri care se fac prin intermediul presei sau unor emisiuni televizate. Sigur că nu e uşor, ca persoană, să se vorbească despre tine. De multe ori se fac afirmaţii neadevărate, uneori chiar calomnioase, pentru simplul fapt ca instrumentezi un dosar. Dar pot să spun că procurorii din DNA au un psihic foarte bun. Ne-am obişnuit cu astfel de atacuri, ele au început să devină o rutină, chiar încep să mă mir atunci când deschidem o investigaţie importantă şi nu ne atacă nimeni. Oarecum suntem obişnuiţi, însă când atacurile depăşesc o anumită limită, întotdeauna reacţionăm: sesizăm CSM, se fac cereri de apărare a reputaţiei sau chiar se face şi un caz mai serios prin deschiderea unui proces în justiţie.

Pe de altă parte, există şi presiuni inerente în activitatea procurorilor şi care provin din respectarea unor termene, unor proceduri care trebuie să se facă de foarte multe ori într-un timp foarte scurt, dar foarte bine din punct de vedere legal. Mă refer la tot ceea ce fac procurorii în cele 24 de ore de reţinere a unei persoane. Sunt tot felul de presiuni cu care procurorii sau instituţia se pot confrunta.", a precizat Laura Codruţa Kovesi.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne