Legea Tăriceanu, la un pas de adoptare. Mecanismul de numire a şefilor din Justiţie, schimbat radical

Cunoscut pentru poziţiile sale vehemente la adresa Justiţiei şi trimis în judecată într-un dosar marca DNA, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi-a propus să schimbe radical mecanismul de numire a şefilor din Justiţie.
Calin Popescu Tariceanu
Calin Popescu Tariceanu (Eugen Horoiu/Epoch Times)

UPDATE. Comisia juridică din Senat a decis să amâne timp de două săptămâni dezbaterea proiectului de lege iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu.

Iniţiativa legislativă primise aviz negativ atât de la vechiul Consiliu Superior al Magistraturii, cât şi de la Guvernul Cioloş.

Acum, potrivit HotNews.ro, preşedintele comisiei Şerban Nicolae a supus la vot această propunere de amânare şi a solicitat un nou punct de vedere de la CSM şi de la ministrul Justiţiei.

* * *

Proiectul de lege iniţiat de liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu, care vizează modificarea Statutului judecătorilor şi procurorilor, astfel încât preşedintele ţării şi ministrul Justiţiei să fie scoşi din mecanismul de numire a şefilor din Justiţie, va fi dezbătut marţi în Comisia juridică a Senatului.

Legea lui Tăriceanu, care implică o schimbare radicală a mecanismului de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a procurorilor-şefi, a trecut deja de Camera Deputaţilor şi aşteaptă acum votul final în plenul Senatului.

Ce propune mai exact Tăriceanu

Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de Secţii ai Înaltei Curţi sunt "numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani", prevede legea actuală. Tăriceanu vrea modificarea acestei prevederi, astfel încât numirea să fie făcută direct de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Totodată, revocarea şefilor de la Înalta Curte nu se va mai face de preşedintele României, la propunerea CSM, ci de către "ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanţei".

Şeful Senatului mai propune şi abrogarea prevederii legislative care stipulează că "Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului".

Numirea Procurorului General, a prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, a procurorului- şef al DNA şi a adjuncţilor săi, a procurorilor şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi a procurorului - şef al DIICOT şi adjuncţilor acestuia, trebuie să fie făcută, potrivit iniţiativei lui Tăriceanu, de "CSM dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".

Revocarea se va face de "către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ".

În prezent, aceste numiri sunt făcute de către preşedintele ţării, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.

La fel ca şi în cazul şefilor de la Înalta Curte, Tăriceanu propune abrogarea prevederii care stipulează că preşedintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcţii, "aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului".

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne