Judecătorii germani dau o lovitură puternică acordului TTIP

Asociaţia Germană a Magistraţilor (DRB) a dat o lovitură puternică unui element cheie al acordului TTIP: judecătorii au declarat că tribunalele speciale care permit companiilor să dea în judecată guvernele şi statele nu sunt necesare şi nu au o bază legală.
Protest masiv împotriva TTIP în Berlin, 10 octombrie 2015.
Protest masiv împotriva TTIP în Berlin, 10 octombrie 2015. (Captură Foto)

Asociaţia Germană a Magistraţilor (DRB) a dat o palmă Uniunii Europene, opunându-se unuia dintre elementele cheie ale Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), respectiv tribunalelor speciale care permit investitorilor şi corporaţiilor să dea în judecată guvernele dacă politicile adoptate de acestea le ameninţă profiturile.

“DRB nu vede nicio necesitate şi nicio bază legală pentru astfel de tribunale”, a precizat asociaţia într-o declaraţie emisă miercuri. Judecătorii au adăugat că presupunerea conform căreia investitorii străini nu se bucură în prezent de o “protecţie juridică eficientă” nu are niciun “fundament faptic”.

Un element al acordului TTIP, propus de Comisia Europeană, este un nou Sistem de Tribunale pentru Investiţii (ICS) care ar proteja exclusiv investitorii. Conform declaraţiei DRB, definiţia Comisiei Europene a activelor unui investitor este atât de vastă încât, efectiv, oferă ICS-ului o jurisdicţie care se extinde “de la legea civilă până la legea administrativă generală şi legislaţia socială şi fiscală”. Cu alte cuvinte, acest lucru oferă corporaţiilor oportunitatea de a da în judecată guvernele pentru orice element de legislaţie considerat a fi o ameninţare pentru buzunarele lor.

Judecătorii au declarat că ICS-ul reprezintă o ameninţare la adresa suveranităţii sistemelor judiciare deja în vigoare în Europa. “Asociaţia Germană a Magistraţilor are îndoieli serioase că Uniunea Europeană are competenţa de a crea un tribunal pentru investiţii”, susţine declaraţia asociaţiei. “ICS-ul va limita puterile legislative ale Uniunii şi ale statelor membre; de asemenea, ICS-ul va modifica sistemul judiciar ce există în statele membre şi în Uniunea Europeană.”

Opozanţii acordului TTIP consideră declaraţia judecătorilor ca fiind o lovitură serioasă dată negocierilor pentru acest acord, arată Deutsche Welle.

ICS a fost propus de comisarul UE pentru comerţ Cecilia Malmstrom ca o alternativă permanentă şi organizată la tribunalele improvizate pentru soluţionarea disputelor dintre investitori şi state (sau sistemul ISDS). Acest sistem este folosit individual în prezent în acordurile comerciale dintre ţări.

Deşi nu este un lucru nou ca diverse companii să dea în judecată ţări individual, tot mai multe companii s-au specializat în astfel de cazuri în anii recenţi. “Aceste companii forţează nota la maxim”, a declarat Nick Dearden de la grupul britanic de campanie Global Justice Now. “Cel mai renumit exemplu este cel al companiei de ţigări Philip Morris care a dat în judecată Australia şi Uruguay pentru că acestea au plasat ţigările în ambalaje simple sau pentru aplicarea pe ambalaj a unor avertismente privind efectele nocive ale ţigărilor asupra sănătăţii.”

Până acum, SUA şi statele membre UE au fost scutite în mare parte de astfel de cazuri deoarece tribunalele de investiţii au fost limitate prin acordurile comerciale încheiate individual între state. Dar, susţine Dearden, este foarte posibil ca apariţia acordului TTIP “fiecare ţară din Europa şi chiar Uniunea Europeană să fie vulnerabilă în faţa intereselor tuturor corporaţiilor transnaţionale cu sediul în America.”

Acestas a susţinut, de exemplu, că oricând un guvern european adoptă o legislaţie pentru protejarea mediului, o companie americană ar putea intenta proces împotriva acelui guvern.

Acordul TTIP, în prezent negociat între SUA şi UE, promite crearea unei zone vaste de comerţ liber despre care Comisia Europeană susţine că va creşte economia lumii. Dar multe sindicate ale muncii, ONG-uri şi grupului ecologiste se tem că reglementarea ce va rezulta în urma aplicării acordului va duce la diminuarea standardelor pentru consumatori, fără a creşte averea gospodăriilor medii – din moment ce majoritatea produselor tranzacţionate peste Atlantic se bucură deja de tarife reduse. Aproximativ 3,3 milioane de europeni au semnat o petiţie “Stop TTIP”.

Transparenţa negocierilor a fost de asemenea o problemă majoră în Germania. În context, Ministerul german al Economiei a deschis în această săptămână o cameră destinată lecturii, unde se pot studia o parte din documentele legate de aceste negocieri. Camera e deschisă pentru toţi membrii Parlamentului german, dar acestora li se interzice să dezvăluie orice informaţie sensibilă.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Externe