Jocuri obscure la nivel înalt. SRI şi CSAT, sub lupa judecătorilor [video]

Există hotărâri ale CSAT în domeniul justiţiei, date în secret, care înlocuiesc sau modifică direct legile votate de Parlament, o chestiune care este în mod categoric de netolerat într-un stat de drept, a atras atenţia şefa UNJR Dana Girbovan.
Dana Gîrbovan, şefa Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România.
Dana Gîrbovan, şefa Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România. (Eugen Horoiu/Epoch Times)
Se încarcă player-ul...

Prezentă la dezbaterea "Garanţii legale pentru respectarea drepturilor omului în cadrul metodelor speciale de supraveghere", preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Girbovan, a vorbit despre modul în care Serviciului Român de Informaţii se raportează la sistemul judiciar în contextul demersurilor sale care vizează combaterea corupţiei.

"Până la urmă şi drepturile fundamentale şi respectarea fiecărei legi este garantată de un judecător. Până nu vom avea certitudinea că această justiţie este independentă putem spune că nu avem nicio garanţie a drepturilor fundamentale şi de aceea este important să vedem exact dacă există sau nu o problemă în acest domeniu. Voi reveni pe scurt la momentul care a declanşat în mod mult mai aplicat preocupările noastre în domeniu şi este vorba despre acel interviu celebru al generalului Dumbravă.

Nu voi reveni în detaliu asupra lui ci doar voi extrage temporal cele trei momente care vizează implicarea serviciilor secrete în combaterea corupţiei. Iar în acel interviu se vorbeşte în mod cât se poate de explicit de trei momente pe care le putem delimita temporal.

Participarea, spunea domnul general, în câmpul tactic al luptei împotriva corupţiei, într-un prim moment, s-a limitat la sesizarea PNA-ului cu informări privind existenţa unor infracţiuni de corupţie. S-a trecut ulterior la un al doilea moment în care se spunea "ne retragem din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu", deci înţelegem aici sprijinul acordat parchetelor, pentru ca, în prezent, interesul SRI să se menţină până la soluţionarea definitivă a cauzei", a declarat Dana Girbovan.

O soluţie mutant - structurile mixte Parchet-SRI-Poliţie

"Acum, din punct de vedere strict tehnic şi legal, am încercat şi noi să înţelegem cum dacă acestor atribuţii ale Serviciului le corespund anumite prevederi legale pentru că nu am putut identifica prevederi legale - în sensul de lege publicată în Monitorul Oficial adoptată de organul legislativ al statului - care să permită o astfel de modificare în abordarea SRI. Căutând şi încercând să înţelegem în afara textelor legale cum a fost posibilă o asemenea extindere de competenţă, pentru că vorbim totuşi de justiţie, am găsit un interviu al domnului preşedinte Băsescu care în 2014, la data la care conducea CSAT, ne spunea că a fost nevoie, întrucât corupţia devenise o problemă serioasă, să se intervină prin CSAT să se "responsabilizeze masiv SRI".

Şi au fost adoptate la nivel de CSAT hotărâri prin care se prevedea obligativitatea funcţionării unor structuri mixte Parchet-SRI-Poliţie după care domnul preşedinte la acea vreme explica de ce a fost necesar să fie implicat SRI - şi aici vă rog să fiţi atenţi la nuanţă - "mai mult decât transpare din propria lege de funcţionare". Pentru noi, ca judecători, astfel de declaraţii au stârnit în mod firesc un semnal de alarmă pentru că dincolo de lege nu există nimic ce să poată fi admisibil într-o instanţă de judecată.

Pornind de la această invocare a hotărârilor CSAT, ne-am adresat Consiliului Suprem de Apărare al Ţării pentru a ni se comunica care au fost aceste hotărâri, care a fost gradul lor de secretizare şi ce anume prevedeau acestea. Am primit un răspuns în data de 16 februarie 2016. Ne interesa această a doua etapă a intervenţiei SRI până la sesizarea instanţei prin rechizitoriu. Ni s-a răspuns: "dat fiind faptul că elaborarea şi adoptarea Legii 51/1991 [Legea siguranţei naţionale - n.r.] s-a realizat într-o perioadă incipientă a democraţiei postcomuniste, în care corupţia nu căpătase valenţe de fenomen, la nivelul anului 2005, CSAT a integrat problema corupţiei în structura strategiei de securitate naţională ca factor de risc şi obiectiv de securitate".

Ceea ce este interesant este faptul că se admite practic implicit că Legea 51/91 nu mai corespunde realităţilor actuale şi este probabil o concluzie corectă însă, în loc să procedăm la modificarea acestei legi şi să o facem la un mod transparent şi pe cale legislativă, s-a ales împlinirea acestor neajunsuri prin hotărâri ale CSAT, fapt ceea ce a născut, vedem, în acest moment probleme. Tot în răspunsul CSAT, şi am înţeles acum ceea ce voia domnul general Dumbravă să ne spună, este că au fost constituite echipe mixte cu reprezentanţii organelor de urmărire penală în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional iar, la bilanţul DNA, domnul director Hellvig spunea că au existat sute de astfel de echipe mixte.

Ei, dacă comparăm acum toate aceste declaraţii... pentru că ne întoarcem din nou, reperul într-un stat de drept este legea. Legea privind activitatea SRI spune foarte clar care sunt limitele în care acţionează acest serviciu şi singurul articol care ar permite o astfel de intervenţie este cel care acordă dreptul SRI de a da sprijin pentru realizarea unor activităţi de cercetare penală dar pentru infracţiuni privind siguranţa naţională şi la solicitarea procurorului bănuiesc.

Nu există niciun fel de text care să permită o constituire de echipe mixte, să fie obligatoriu acest fapt, şi mai ales nu ştim nici noi, nici persoanele care sunt cercetate în ce constă în mod efectiv acest... se rezumă la un sprijin în efectuarea unor acte de cercetare sau implică acte de cercetare în sine, fapt ce ar contraveni prevederilor legale?"

SRI, ingerinţe în treaba procurorilor?

"Mergând mai departe şi lecturând rapoartele SRI din ultimii ani (care arată cum s-a extins această cooperare) se vorbeşte la un moment dat de faptul că "informaţiile ce se trimit parchetului includ şi acurateţea şi temeinicia argumentării juridice şi de relevanţă materialului probator", ori cel puţin la un nivel de înţelegere limitat la lege cel puţin pare că SRI îşi depăşeşte atributele spunând parchetului care este relevanţa materialului probator, cum se interpretează, care este acurateţea şi temeinicia unui argument juridic, acţiuni care prin esenţă ţin de activitatea de urmărire penală şi aparţin procurorului.

Aceste referiri la hotărârile CSAT pe domeniul corupţiei au fost singurele pe care le-am primit de la CSAT. Nu am primit hotărârile în sine, ci doar referirile la ele. Însă, folosindu-ne de beneficiile internetului şi căutând pe google chestiunile ce ţin de discuţiile ce au avut loc de-a lungul timpului de CSAT am găsit o referire şi am aflat cu deosebită surprindere că în anul 2004 CSAT a emis o hotărâre conform căreia autorizaţiile pentru interceptarea convorbirilor telefonice puteau fi date de procurori şi nu de judecători aşa cum prevedea Codul de Procedură Penală.

Ei, o astfel de chestiune mi s-a părut de o gravitate excepţională pentru că dezvăluie din nou faptul că în România există hotărâri date de CSAT la nivel secret care înlocuiesc sau modifică legea, o chestiune ce este categoric de netolerat într-un stat de drept. A fost confirmată existenţa acestei hotărâri la acea vreme de către persoane care făceau parte din comisia de control şi chiar au fost justificate că la acea vreme judecătorii Înaltei Curţi nu aveau certificare ORNIS. Dincolo de aceste explicaţii ceea ce este important este faptul că, cel puţin la nivel de aparenţă, au fost date astfel de hotărâri.

Ceea ce este însă sigur este faptul că această autoritate de interceptare a comunicaţiilor a fost creată prin hotărâre secretă a CSAT şi este atâta vreme cât serveşte punerii în executare a unor mandate ce constituie mijloc de probă o instituţie care afectează bunul mers al procesului penal şi al justiţiei. Este de neînţeles cum a fost posibil atâţia ani ca această autoritate şi arogarea unei competenţe exclusive unui serviciu secret să se facă nu prin lege, nu prin dezbateri publice, ci prin decizii ale unui organ administrativ, mai mult care sunt secrete. Pentru că dacă nu ar fi secrete măcar judecătorii, avocaţii, judecătorii şi părţile ar avea cunoştinţă de ele şi le-ar putea ataca. Însă neavând conţinutul lor, nu poţi nici măcar şti în mod concret dacă acestea există şi să te poţi apăra în raport cu ele.

Aceasta este o primă chestiune privind implicarea SRI până în momentul rechizitoriului, trimiterii instanţei prin rechizitoriu care a rămas neclară. Cel puţin noi am încercat să vedem în mod exact în ce constă, cât echipe au fost făcute, dacă au fost făcute sau nu acte de cercetare penală. Demersurile noastre sunt încă pendinte ca să spun aşa. Recent am acţionat în judecată şi CSAT pentru că am considerat că nu ni s-a răspuns cererii formulate pe 544 [Legea privind liberul acces la informaţii de interes public - n.r.]."

SRI, interesat de dosare până la soluţionarea definitivă. Ce anume presupune asta?

"Cea de-a treia problemă priveşte interesul serviciului până la soluţionare definitivă a cauzei şi aici chiar nu am reuşit să găsim nici măcar care hotărâri ale CSAT pentru a înţelege în ce anume constă în mod concret acest interes. Notele trimise de SRI Consiliului Superior al Magistraturii la cererea noastră de apărare a independenţei justiţiei au fost şi acelea secretizate. Le-am cerut şi SRI-ului pe 544, ne-a fost refuzat accesul la ele spunând că sunt secrete. Trec peste faptul că priveau explicaţii la un interviu public, că priveau o chestiune de un interes public evident, acela al administrării justiţiei.

Şi această solicitare o vom acţiona în judecată, însă până atunci ne-a răspuns la un moment dat domnul Hellvig, un răspuns de asemenea de natură să ne provoace mari îngrijorări şi anume aceea că a fost o formulare nefericită pe care dânsul o completează din punctul meu de vedere într-un mod la fel de nefericit spunând că sunt supravegheaţi judecătorii şi procurorii pentru a nu uita că servesc interesele statului român.

Acum aici sunt mai multe probleme. Ce înseamnă supraveghere – înseamnă supravegherea faptul că ne uităm pe portal să vedem ce hotărâri au fost date, sunt supravegheaţi anumiţi judecătorii, cum se fac patern-urile, sau toţi judecătorii care au cauze de corupţie ori cauze ce intră în atenţia SRI? Toate sunt întrebări care spun eu că sunt cât se poate de legitime şi ar trebui să fie lămurite. Însă din nou mai departe, răspunsul dat de director relevă faptul că nu se înţelege care este rolul judecătorului până la urmă. Nu este acela de a apăra statul român.

Judecătorul în sala de judecată în momentul în care are statul pe de o parte şi cetăţeanul pe de altă parte nu apără interesele nimănui. Verifică respectarea legii şi dă hotărârea în funcţie de asta. Iar o astfel de afirmaţie din partea directorului SRI este şi aceasta îngrijorătoare şi din acest simplu motiv.

De aceea insist şi repet că până în momentul în care nu vom avea o clarificare şi o asumare de către fiecare instituţie a acestui raport extrem de controversat şi care iată naşte probleme cât se poate de reale şi de serioase vizând independenţa justiţiei şi respectarea drepturilor fundamentale, nu cred că avem nici calitatea, nici dreptul de a păşi mai departe la arogarea unor noi competenţe în acest domeniu SRI-ului sau la noi limitări ale drepturilor omului."

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne