Jocuri obscure în spatele scenei. "Miza nu era Oprea, ci sutele, poate chiar miile de doctorate plagiate"

O serie de numiri controversate au asigurat liniştea "fabricilor de plagiat". Miza nu era doar lucrarea lui Oprea, ci sutele, poate chiar miile de doctorate plagiate în domeniul ştiinţelor securităţii, a tras un semnal de alarmă jurnalista Emilia Şercan.
Emilia Şercan
Emilia Şercan (Florin Chirilă/Epoch Times)

În momentul în care a aflat că o comisie a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare a stabilit ca şi-a plagiat teza de doctorat, fostul vicepremier Gabriel Oprea s-a apărat invocând o decizie luată în 2015 de Consiliului Naţional de Etică, instituţie care l-a "albit" în trecut şi pe fostul premier Victor Ponta. În replică, Emilia Şercan - jurnalista ale cărei investigaţii a pus sub semnul întrebării întreagă cariera academică a generalului - a ţinut să facă la rândul ei o serie de precizări pe marginea acestui subiect.

"Din ce în ce mai micul Gabriel Oprea se apără pe pagina lui de Facebook cu verdictul pe care l-a primit vara trecută de la Comisia Naţională de Etică. Să va reamintesc eu câte ceva despre acel verdict invocat acum, în care se spunea că "suspiciunile de plagiat nu se confirmă" şi să mai pun nişte lucruşoare puţin în context.

Nici în ziua de azi nu se ştie cine au fost "specialiştii" la care a apelat Comisia Naţională de Etică pentru a elabora o poziţie în baza căreia s-a dat votul de neplagiat pentru Oprea. Numele acelor "specialişti" au fost ţinute la secret şi de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, şi de fostul ministru Adrian Curaj. Am făcut solicitări la care nu mi s-a răspuns, motivul invocat fiind confidenţialitatea componenţei comisiei", a scris Emilia Şercan.

Deloc întâmplător, consideră jurnalista, şi fostul ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi fostul ministru Adrian Curaj au ajuns academicieni în Academia de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale înfiinţată de Oprea în tandem cu fostul şef al SRI, actual ambasador în SUA, George Maior.

"Cîmpeanu era deja în funcţie vara trecută când s-au împărţit posturile în ASSN, remunerate pe viaţă, iar Curaj era pregătit de structuri să devină la momentul oportun ministru, vorba aia era şef peste instituţia care împarte banii în cercetare, iar banii sunt foarte, foarte mulţi.

Tot vara trecută au ajuns academicieni şi doi secretari de stat din Ministerul Educaţiei, Gigel Paraschiv, responsabil cu învăţământul superior, proaspăt demis, şi Gabriel Ispas, responsabil cu partea juridică. După ce scandalul legat de ASSN a luat amploare, Ispas şi-a dat demisia din ASSN, însă încă e în minister", a continuat Emilia Şercan.

Potrivit jurnalistei, în momentul în care s-au împărţit posturile de academicieni plătite cu salarii pe viaţă, adică vara trecută, scandalul legat de plagiate şi de impostură academică era în toi.

"Aşa că nu e de mirare că Cîmpeanu, Curaj sau Pricopie, fost ministru al Educaţiei şi el, au ajuns să fie academicieni într-o ramură cu care nu au nicio tangenţă - Cîmpeanu este agronom, Curaj politehnist, iar Pricopie a terminat chimie, dar preda comunicare. Ciudat mi se părea faptul că doi secretari de stat de la Educaţie au ajuns în ASSN.

Acum nu mai mi se pare la fel, iar în momentul acesta mi-e tot mai clar de ce cei doi au primit posturi şi bănuţi, deşi nu aveau nicio legătură cu domeniul: cel care era responsabil de învăţământul superior trebuia să garanteze că nimic nu va perturba fabricile de plagiate, iar cel responsabil de partea juridică trebuia să facă jocurile în instanţe dacă s-ar fi ajuns acolo, iar Ministerul Educaţiei ar fi fost parte", a precizat Emilia Şercan.

Evident, miza acestor numiri nu era doar lucrarea lui Oprea, în opinia jurnalistei, ci sutele, poate chiar miile de teze de doctorat plagiate în domeniul ştiinţelor securităţii la Academia Naţională de Informaţii a SRI, la Universitatea Naţională de Apărare şi la Academia de Poliţie.

"Ţinând cont de lucrurile pe care le-am descris mai sus, normal că nimeni din Ministerul Educaţiei nu a vrut să facă publică componenţa comisiei care l-a albit vara trecută pe Oprea în condiţiile în care lucrarea lui este cel mai mizerabil plagiat pe care l-am întâlnit - teza NU ARE introducere sau concluzii şi are 24 de cărţi menţionate la bibliografie.

Acea comisie a numărat 58, lucru absolut scandalos. Ce să mai vorbim despre faptul că şi-a plagiat îndrumătorul de doctorat, sau pe Nicolae Iorga? Aşa că să ne lase Oprea, că apărarea nu ţine", a mai adăugat Emilia Şercan.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO08 INGB 0000 9999 0529 5415 deschis la ING Bank pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Interne