Iohannis: România susţine condiţionarea acordării fondurilor UE de respectarea statului de drept
Presedintele Klaus Iohannis (Screenshot)
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Bruxelles că România este de acord ca acordarea fondurilor europene să fie condiţionată de respectarea statului de drept, în condiţiile în care se va găsi o formulă clară în aplicarea acestei prevederi.
"Este destul de complicat de legat finanţarea pe fonduri europene de statul de drept, însă trebuie să vă spun foarte clar din capul locului: România nu se opune acestui mecanism. Deci noi suntem de acord să se lege acordarea fondurilor de respectarea statului de drept, însă specialiştii mai au foarte mult de lucru până când elaborează criterii foarte concrete, care se pot aplica. Însă noi suntem de acord, noi sprijinim această iniţiativă şi, dacă se ajunge la o procedură clară, noi suntem OK cu ea", a declarat şeful statului.
Reamintim că la începutul lunii aprilie a anului trecut, eurodeputaţii votaseră la Bruxelles un proiect legislativ ce condiţionează acordarea fondurilor europene de respectarea valorilor statului de drept şi de combaterea eficientă a fraudelor şi corupţiei.
Proiectul legislativ atribuie Comisiei Europene sarcina de a stabili "deficienţele generalizate cu privire la statul de drept" şi de a lua decizii în privinţa măsurilor ce se impun, inclusiv suspendarea plăţilor de la bugetul UE sau reducerea prefinanţării. Decizia ar urma să fie pusă în aplicare numai după aprobarea de către Parlamentul European şi Consiliu, iar fondurile pot fi deblocate odată ce se constatat că statul membru în cauză a remediat deficienţele identificate de Comisia Europeană.
Potrivit prevederilor legislative, este considerată un pericol la adresa statului de drept subminarea:
- funcţionării adecvate a autorităţilor statului membru care implementează bugetul UE;
- funcţionării adecvată a autorităţilor ce realizează controlul financiar;
- investigării adecvate a fraudelor, inclusiv a fraudelor fiscale, a corupţiei şi a altor încălcări ce afectează implementarea bugetului UE;
- examinării judiciare eficiente de către tribunale independente;
- recuperării fondurilor plătite excesiv;
- prevenirii şi penalizării evaziunii fiscale şi a dublei impuneri;
- cooperării cu Oficiul European Antifraudă (OLAF) şi, dacă este cazul, cu Biroul Procurorului Public European (EPPO).
